Final de epocă în Orientul Mijlociu: Armata americană părăsește ultimele baze din Irak

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Militarii americani sunt pe cale să părăsească definitiv ultimele lor baze de pe teritoriul irakian, marcând finalul unei prezențe de peste două decenii. Evenimentul este revendicat drept o victorie majoră de către autoritățile de la Teheran și de către formațiunile aliate acestora. În prezent, influența iraniană s-a consolidat puternic în țara în care aproximativ 4.500 de soldați americani au murit de-a lungul anilor de conflict, conform Reuters.

Analiștii din zona de securitate de la Bagdad avertizează că această etapă de repliere, convenită inițial în 2024 sub mandatul lui Joe Biden și dusă la îndeplinire de administrația lui Donald Trump, creează un context favorabil pentru Iran. Această mișcare are loc chiar în perioada în care Washingtonul menține o confruntare cu Teheranul, oferind totodată spațiu de manevră altor adversari regionali, inclusiv grupării teroriste Statul Islamic.

Final de epocă în Orientul Mijlociu: Armata americană părăsește ultimele baze din Irak

„Iranul va beneficia strategic de pe urma plecării coaliţiei, deoarece aceasta elimină o prezenţă militară care, timp de ani de zile, a acţionat ca o contrapondere la influenţa Teheranului în Irak”, a declarat Jasim al-Bahadli, un analist irakian în domeniul securităţii, specializat în studierea grupărilor armate şiite aliate cu Iranul.

Expertul explică faptul că formațiunile paramilitare pro-iraniene vor folosi acest moment atât ca pe un succes ideologic, cât și pentru a „încerca să transforme acest impuls într-o influenţă mai mare asupra securităţii şi procesului decizional politic”.

Trump conventie Republicani / foto: captura video

La rândul lor, liderii militari ai facțiunilor susținute de Teheran consideră că plecarea trupelor americane este un moment decisiv pentru regiune.

„Pe 30 septembrie, vom sărbători încheierea unei pagini negre din istoria Irakului şi eşecul ocupaţiei de a-şi impune voinţa asupra ţării noastre”, a declarat pentru Reuters Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Rezistenţei Islamice din Irak, o organizaţie-umbrelă a facţiunilor armate susţinute de Iran, adăugând că evenimentul reprezintă „o victorie istorică pentru grupurile de rezistenţă islamică irakiene şi pentru irakienii onorabili, precum şi o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american”.

„Irakul a demonstrat că suveranitatea sa nu poate fi asigurată de forţe străine, ci de rezistenţă şi de voinţa poporului său”, a subliniat el.

Temeri privind un vid de putere la Bagdad

Chiar dacă ideea încheierii prezenței militare străine este privită favorabil de mulți locuitori, există sectoare ale societății irakiene care consideră că această măsură vine mult prea devreme și că structurile locale nu sunt pregătite să controleze situația.

„Considerăm că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia responsabilitatea pentru securitate în acest moment”, a declarat pentru Reuters Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, odinioară un bastion al rezistenţei antiamericane.

„Toţi irakienii aspiră la suveranitate deplină şi niciun irakian nu va contesta acest lucru. But cred că plecarea (coaliţiei conduse de SUA) în acest mod şi crearea unui vid de putere este de ceea ce se tem toţi irakienii”, a arătat el.

Părțile angrenate în conflict au o istorie lungă și complexă în regiune. Statele Unite au lansat invazia din Irak în anul 2003, îndepărtându-l de la putere pe Saddam Hussein. Ulterior, trupele americane au sprijinit instalarea unui executiv condus de comunitatea șiită și au purtat confruntări durabile cu insurgenții, până la retragerea din 2011. Cu toate acestea, militarii americani au revenit trei ani mai târziu pentru a sprijini armata irakiană în lupta împotriva grupării Statul Islamic, într-un război terestru sângeros purtat între 2014 și 2017.

Pierderile umane din cadrul misiunilor din Irak au fost considerabil mai mari decât cele înregistrate în Afganistan. În ultimii ani, Irakul a reprezentat un spațiu atipic, fiind singura țară din regiune ce menținea legături strânse atât cu Washingtonul, cât și cu Teheranul, ultimul folosind adesea teritoriul irakian pentru războaie purtate prin intermediari. Tensiunile au atins cote maxime în 2020, când generalul iranian Qasem Soleimani a fost ucis într-un atac cu dronă pe aeroportul din Bagdad, urmat de atacuri repetate ale milițiilor asupra bazelor americane. În confruntările recente din acest an, mai mulți militari americani și-au pierdut viața pe sol irakian.

Planul strategic al Teheranului în regiune

Liderii politici de la Teheran nu își ascund satisfacția față de evoluția evenimentelor și consideră că pasul făcut de SUA reprezintă o confirmare a eficienței strategiei lor regionale.

„Securitatea durabilă va prevala în Irak” odată ce americanii vor părăsi țara și regiunea, a declarat luni Amir Hayat Moqaddam, vicepreşedintele Comisiei pentru Securitate Naţională a Parlamentului iranian.

Oficialul iranian a adăugat că țara sa „salută retragerea trupelor americane din Irak şi o va susţine fără îndoială”, menționând totodată că „grupurile de rezistenţă desfăşoară în prezent acţiuni, unde uneori vizează şi se confruntă cu trupele americane”.

Administrația americană a acuzat în mod repetat grupările armate din Irak că acționează la ordinele Iranului și că destabilizează întreaga regiune, fiind implicate inclusiv în atacuri asupra infrastructurii energetice din țările vecine. La rândul său, guvernul de la Bagdad susține că depune eforturi pentru a limita influența acestor miliții.

Pericolul revenirii celulelor Statului Islamic

În paralel cu expansiunea influenței iraniene, responsabilii din structurile de securitate irakiene și kurde avertizează asupra unui alt risc iminent: posibilitatea ca rețeaua teroristă Statul Islamic să profite de absența suportului american pentru a se reorganiza. Deși califatul a fost înfrânt din punct de vedere teritorial, celulele adormite rămân active în diferite zone ale țării.

Lipsa sprijinului logistic furnizat de trupele americane, dar și reducerea activităților de cercetare aeriană și culegere de informații ar putea oferi insurgenților spațiul necesar pentru a acționa.

„De mai bine de două săptămâni, am observat mişcări ale celulelor adormite ale Statului Islamic, după ce mass-media generală a anunţat că va avea loc o retragere oficială a coaliţiei internaţionale din Irak până la sfârşitul lunii septembrie”, spune comandantul kurd Sirwan Barzani. „Aceste evoluții au ridicat, în opinia mea, moralul” luptătorilor, adaugă el.

Serviciile de securitate locale au interceptat deja semnale privind planificarea unor atentate sinucigașe menite să coincidă cu momentul retragerii finale. Aceste informații confirmă că gruparea extremistă încearcă să profite de orice vulnerabilitate apărută în dispozitivul de securitate.

Statul Islamic „încearcă să transmită mesajul că gruparea este încă puternică şi capabilă să lanseze atacuri sângeroase”, a declarat colonelul Khalid al-Bayati, un înalt oficial de securitate din oraşul strategic petrolier Kirkuk.