Achizițiile militare ale României, puse sub semnul întrebării. Generalul Mircea Mândrescu atrage atenția asupra contractelor și a strategiei de înarmare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Achizițiile de armament ale României, concentrarea contractelor către un singur furnizor și modul în care sunt stabilite prioritățile de înzestrare au fost principalele subiecte discutate în podcastul Contrapunct. Jurnalistul Mirel Curea, moderatorul emisiunii, i-a avut ca invitați pe generalul în rezervă Mircea Mândrescu, fost comandant NATO la Lisabona, și pe jurnalistul Victor Ciutacu. Cei trei au analizat costurile programelor militare, eficiența echipamentelor cumpărate și riscurile unei strategii care nu ține suficient cont de evoluția tehnologică.

Discuția a pornit de la întrebările ridicate de Mirel Curea cu privire la sumele alocate pentru înarmare și la companiile de la care România cumpără tehnică militară. Generalul Mircea Mândrescu a explicat că planificarea apărării presupune mai mult decât alegerea unor echipamente performante, fiind necesară o analiză a utilității acestora pe termen lung.

Generalul Mircea Mândrescu atrage atenția asupra concentrării achizițiilor

Mirel Curea a pus sub semnul întrebării modul în care sunt distribuite fondurile destinate înzestrării Armatei Române și a ridicat problema diversității furnizorilor.

„Ne dăm sute de milioane de euro, după părerea mea, ca unii direcționați, pentru înarmare, ne înarmăm. Chestie cu care eu nu sunt de acord, unde am eu mari semne de întrebare, este dacă ne înarmăm cu ce trebuie, de unde trebuie, de la cine trebuie și totuși cât de cât echitabil”, a afirmat moderatorul.

Explicația cunoscutului general

Generalul Mircea Mândrescu a spus că distribuirea unei părți importante a fondurilor către o singură direcție ridică întrebări care ar trebui clarificate de cei responsabili de planificarea militară.

„În momentul în care vezi că aproximativ 60% din tot ce cheltuiești pentru Ministerul Apărării Naționale se duc către o singură direcție, e un semn de întrebare acolo”, a declarat generalul, adăugând că, potrivit cifrelor menționate de el, aproximativ 30% din fondurile SAFE ar merge în aceeași direcție.

Mândrescu a subliniat că evaluarea achizițiilor este o problemă complexă, care trebuie să țină cont de mai multe criterii. Printre acestea se numără perioada în care echipamentul va rămâne relevant, timpul necesar până la intrarea în serviciu și costurile totale.

„În momentul în care eu cumpăr ceva, cât timp acest ceva pe care eu îl cumpăr trebuie să fie calibrat pe misiunea pe care trebuie să o asigure”, a explicat acesta.

Generalul a atras atenția că echipamentele trebuie selectate nu doar în funcție de situația actuală, ci și de evoluțiile tehnologice și de securitate care pot apărea în următorii ani.

Victor Ciutacu, despre contractele cu Rheinmetall

Jurnalistul Victor Ciutacu a criticat concentrarea unor contracte de înzestrare către compania germană Rheinmetall și a afirmat că există mai multe aspecte care necesită explicații.

„Eu nu mă pricep la tehnică de luptă. Sunt lucruri la care nu mă pricep, recunosc că ăsta e unul dintre ele. Dar am trei neclarități, sau mă rog, trei semne de întrebare mari”, a spus Ciutacu.

Una dintre întrebările sale a vizat echipamente pe care, potrivit informațiilor pe care le-a menționat în emisiune, compania nu le-ar mai fi produs anterior.

„Din câte am înțeles, luăm de la domni sau ar urma să luăm, nu știu când o să și ajungă, niște tehnică de luptă pe care Rheinmetall n-a mai produs-o niciodată până acum”, a afirmat jurnalistul.

Ciutacu a întrebat și de ce Guvernul României ar acorda o încredere atât de mare producătorului german, în condițiile în care, potrivit afirmațiilor sale, autoritățile germane ar fi anulat anumite comenzi pentru același concern.

Un alt aspect ridicat de jurnalist a vizat relatările despre sancțiuni și înțelegeri cu procurorii în cazuri de corupție asociate unor reprezentanți ai companiei. Ciutacu a întrebat dacă există garanții că astfel de practici nu s-ar putea regăsi și în alte contracte, fără să prezinte dovezi privind existența unor nereguli în achizițiile românești.

Generalul explică de ce prețul nu este singurul criteriu

Mircea Mândrescu a arătat că evaluarea unui sistem militar trebuie să includă atât performanțele sale, cât și costurile de achiziție și de exploatare. Un echipament performant nu este neapărat soluția potrivită pentru fiecare misiune, mai ales dacă există alternative care pot îndeplini cerințele la un cost mai redus.

„S-ar putea ca echipamentul să fie bun, dar poate plătim prea mult pentru că am fi putut să luăm ceva la fel de bun, pentru care am fi plătit mai puțin, sau pentru că am fi putut să luăm două, ceva mai puțin bun, dar care era îndeajuns de bun”, a explicat generalul.

Acesta a oferit exemplul avioanelor F-35, despre care a spus că au capacități impresionante, dar nu pot acoperi simultan mai multe zone.

„Acest avion F-35, cu capabilități foarte impresionante la acest moment, e doar un avion care poate să fie într-un loc în același timp. Dar dacă mai ai nevoie de un avion nu numai în nordul țării, ci și în sudul țării în același timp, nu ar trebui atunci să ai două avioane, poate mai puțin scumpe și performante decât F-35, pentru că sunt îndeajuns de bune, coroborat cu alte capabilități, pentru a îndeplini misiunea?”, a întrebat Mândrescu.

Ce nevoi are România

Generalul a subliniat că nu contestă automat necesitatea unor echipamente performante, ci a explicat că deciziile trebuie să pornească de la o arhitectură operațională clară, care să stabilească ce misiuni trebuie îndeplinite și ce resurse sunt necesare.

Puterea de luptă nu se rezumă la numărul de echipamente

În opinia generalului, o strategie militară eficientă nu trebuie să se concentreze doar pe numărul de tancuri, avioane sau alte sisteme aflate în dotarea armatei.

„Mi-ar plăcea ca cei care au făcut planificarea să nu gândească în termen de câte tancuri, câte avioane, ci în termen de fighting power”, a declarat Mândrescu, explicând că se referă la puterea efectivă de luptă.

Acesta a enumerat trei componente esențiale: materială, intelectuală și morală. Prima presupune existența echipamentelor, a doua include doctrina, planurile și instruirea, iar cea de-a treia ține de pregătirea morală a militarilor pentru condițiile dificile ale unui conflict.

„Ai componenta materială, prima componentă din fighting power, ai componenta intelectuală, care înseamnă doctrină, planuri, instruire și altele pe acolo. Și ai componenta a treia, morală, componenta care face acel echipaj să fie moral pregătit să îndure toate problemele, toate adversitățile pe care un război și lupta apropiată le reprezintă”, a explicat generalul.

Mândrescu a mai spus că planificarea trebuie să fie flexibilă, deoarece evoluțiile unui conflict nu pot fi anticipate cu exactitate. El a pledat pentru existența unor variante alternative și pentru pregătirea intelectuală a celor care iau decizii.

„Nu planul este foarte important, ci procesul de planificare”, a afirmat generalul, subliniind necesitatea ca Armata Română să poată adapta strategia atunci când situația de securitate se schimbă.