Republica Moldova. Fermierii vor fi instruiți să dezvolte sectorul cânepii industriale după experiența României. Un seminar dedicat dezvoltării sectorului cânepii industriale va avea loc în perioada 27 februarie și 1 martie 2025. Evenimentul se va desfășura în trei regiuni ale țării - Chișinău, Cahul și Bălți.

Agenda seminarului

Potrivit Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală (CCAR) la seminar vor fi abordate mai multe subiecte.

„Este vorba de experiența Uniunii Europene și a României în cultivarea cânepii industriale. Soiuri de cânepă recomandate și tehnologii de cultivare pentru Republica Moldova. Tehnologii de procesare și piețe de desfacere. Reglementări privind producerea și certificarea plantațiilor de cânepă”, a subliniat CCAR.

Undă verde la cultivarea cânepei

În Republica Moldova va putea fi cultivată cânepa industrială, după ce Guvernul a aprobat la finele anului trecut modificarea Regulamentului cu privire la reglementarea activităţilor de cultivare a plantelor care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope.

Astfel, agricultorii care vor dori să cultive cânepa în scopul producerii de semințe, fibre sau ulei vor depune o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor.

Fermierii vor anexa documente confirmative, printre care - acte ce dovedesc deținerea legală a suprafeței de teren agricol și contractele de valorificare a producției. În același timp, agricultorii vor fi obligați să țină Registrul de evidență și trasabilitate a producției recoltate și comercializate.

Totodată, va fi admisă cultivarea doar a soiurilor înregistrate în Catalogul soiurilor de plante al Republicii Moldova, Catalogul comun al soiurilor de plante agricole al Uniunii Europene sau cataloagele naționale ale țărilor membre.

Cânepa industrială este o cultură profitabilă și ușor de întreținut. Cu un ciclu de creștere de doar 90 de zile, permite două-trei recolte pe an. Totodată, cânepa captează cantități mari de dioxid de carbon. Astfel, contribuie la combaterea schimbărilor climatice.

La ce poate fi folosită cânepa

Utilizările cânepii industriale sunt variate. În industria textilă, fibrele de cânepă sunt apreciate pentru proprietățile lor similare cu cele ale inului. Acestea sunt utilizate pentru fabricarea diverselor produse textile.

În domeniul alimentar, semințele de cânepă sunt o sursă valoroasă de proteine, vitamine, Omega-3 și minerale. Acestea sunt potrivite atât pentru consumul uman, cât și ca furaj pentru animale.

În construcții, cânepa industrială este folosită pentru a produce materiale precum betonul din cânepă, lâna de cânepă și panouri de izolație fibrolemnoase. Acestea oferă soluții durabile și eficiente energetic. De asemenea, cânepa are o utilizare importantă în producția de hârtie.

Un alt aspect important este că, în perioada iulie-septembrie, când alte culturi nu mai produc polen, cânepa industrială continuă să producă cantități mari de polen. Acest lucru este benefic pentru biodiversitate, deoarece susține populațiile de polenizatori. În plus, cânepa industrială nu necesită pesticide, ceea ce o face o cultură ecologică și prietenoasă cu mediul.

Țările unde se cultivă cânepă industrială

În prezent, cânepa industrială este cultivată sau utilizată în peste 40 de țări. Potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură, în ultimii ani, suprafața cultivată cu cânepă în întreaga lume a fost în jur la 300-400 de mii de hectare. SUA, China și Canada sunt primele trei piețe globale producătoare de cânepă.

Țările vecine cu Republica Moldova – România și Ucraina, la fel dispun de suprafețe și unități de procesare destinate acestei plante, care a stârnit întotdeauna opinii contradictorii.

În prezent, cânepa se cultivă în numeroase țări din blocul comunitar. Suprafața din UE dedicată cânepii industriale a crescut semnificativ în ultimii ani. Cifra a variat de la 19 970 hectare (ha) în 2015 la 35 000 ha în 2022. Aceasta constituie o creștere de 75%.

În aceeași perioadă, producția de cânepă a crescut de la 94 120 de tone la 152 820 de tone, o creștere de 62,4 %. Cel mai mare producător este Franța (peste 70 % din producția UE),  urmată de Țările de Jos (10 %) și Austria (4 %). România ocupă locul 5.