Social
Fenomen astronomic rar în această primăvară. Ce este Luna Albastră și când va putea fi văzută
Luna. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Sfârșitul lunii mai aduce unul dintre cele mai interesante fenomene astronomice ale sezonului: „Luna Albastră”. Fenomenul va avea loc la câteva luni după „Luna Roz” din aprilie și face parte dintr-o serie de fenomene astrologice spectaculoase vizibile pe cer în această primăvară, alături de ploi de meteoriți și alte faze importante ale Lunii.
Luna Roz și rolul ei în calendarul astronomic
Primul moment important al primăverii astronomice a fost deja bifat la începutul lunii aprilie, odată cu apariția „Lunii Roz”. Deși numele poate sugera o schimbare de culoare, în realitate, acest fenomen nu presupune o Lună colorată în roz. Denumirea provine din tradițiile nord-americane și este asociată cu înflorirea unor plante specifice sezonului.
Importanța acestei luni pline depășește însă simbolistica sa. „Luna Roz” are un rol esențial în stabilirea datei Paștelui, fiind prima lună plină după echinocțiul de primăvară. În funcție de acest moment, se calculează una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin.
Astfel, chiar dacă nu impresionează printr-un aspect diferit pe cer, această lună plină marchează începutul unei serii de evenimente astronomice care continuă pe tot parcursul primăverii.
Când va putea fi văzută Luna Albastră
Unul dintre cele mai discutate fenomene astronomice este „Luna Albastră”, care va putea fi observată pe 31 mai, când Luna va fi vizibilă în toată splendoarea ei pe cerul nopții.. Deși numele poate crea impresia unui spectacol vizual neobișnuit, realitatea este mai puțin spectaculoasă din punct de vedere cromatic.
Pentru o experiență cât mai bună, este recomandat să te afli într-o zonă cu poluare luminoasă redusă, departe de orașe. Un orizont deschis și un cer senin sunt esențiale pentru a surprinde cât mai clar detaliile Lunii. Nu este nevoie de echipament special pentru a observa fenomenul, însă un binoclu sau un telescop pot oferi o perspectivă mai detaliată asupra suprafeței lunare.
O lună albastră este, în mod tradițional, a treia lună plină dintr-un sezon care conține patru luni pline, în loc de cele trei obișnuite. Există însă și o definiție mai populară, care face referire la a doua lună plină dintr-o singură lună calendaristică. În medie, o astfel de configurație apare o dată la aproximativ 2,7 ani, ceea ce o face relativ rară, dar nu excepțională.
Astronomul Adrian Șonka explica într-o declarație pentru Agerpres în 2018 natura acestui fenomen: „Mulţi oameni au auzit că e Lună albastră. Acest lucru nu există. Luna albastră nu e reală, e doar o poreclă dată Lunii de către fermierii americani. În luna ianuarie s-au produs două Luni pline: una la început şi una la sfârşit. Asta înseamnă Lună albastră: când e a doua Lună plină într-o lună calendaristică. Se mai întâmplă, nu e ceva foarte rar.”
Luna albastră. Sursă foto: Captură video
De ce Luna nu este, de fapt, albastră
În mod obișnuit, „Luna Albastră” nu își schimbă culoarea. Ea rămâne în aceleași tonuri familiare de alb și gri, iar denumirea este una simbolică. Totuși, există situații rare în care Luna poate căpăta o nuanță albăstruie. Acest fenomen apare atunci când în atmosferă există cantități mari de particule fine, provenite din erupții vulcanice sau incendii forestiere. Aceste particule pot filtra lumina astfel încât să blocheze componentele roșii și să permită trecerea celor albastre.
Un exemplu celebru este erupția vulcanului Krakatau din 1883, când Luna a fost percepută ca fiind albastră pentru o perioadă îndelungată. Norii de cenușă au modificat modul în care lumina ajungea la observatori, transformând aspectul obișnuit al satelitului natural. Fenomenul a mai fost observat și în alte situații, precum după erupțiile vulcanilor Mount St. Helens, El Chichón sau Pinatubo, dar și în urma unor incendii de proporții.
Originea expresiei „Lună Albastră”
Denumirea de „Lună Albastră” are o istorie interesantă, care combină tradiții populare și interpretări științifice. Inițial, termenul era folosit pentru a descrie a treia lună plină dintr-un sezon astronomic cu patru astfel de faze.
Ulterior, sensul s-a schimbat, după publicarea unui articol în revista „Sky and Telescope” în 1946, semnat de astronomul James Hugh Pruett. Deși interpretarea sa a fost greșită, explicația simplă – referitoare la a doua lună plină dintr-o lună calendaristică – a devenit extrem de populară și s-a răspândit rapid în întreaga lume.
Există și teorii lingvistice interesante legate de termenul „blue”. Una dintre ele sugerează că acesta ar proveni din cuvântul arhaic „belewe”, care înseamnă „a trăda”. În trecut, oamenii se bazau pe ciclurile Lunii pentru activitățile agricole, iar apariția neașteptată a unei luni pline suplimentare era percepută ca o abatere de la ritmul normal.
De-a lungul timpului, fenomenul a fost însoțit și de numeroase superstiții, dar din punct de vedere științific, nu există diferențe majore între o „Lună Albastră” și o lună plină obișnuită.
Ploi de meteoriți și alte spectacole pe cer
Pe lângă fazele Lunii, primăvara aduce și câteva ploi de meteoriți care merită urmărite. Una dintre cele mai cunoscute este ploaia de meteori Lyridele, care atinge apogeul între 21 și 22 aprilie.
În această perioadă, observatorii pot vedea între 10 și 20 de meteori pe oră, în condiții favorabile. Fenomenul este vizibil cel mai bine în emisfera nordică și devine cu adevărat spectaculos departe de luminile orașului, după apusul Lunii și înainte de răsărit.
Lyridele provin din resturile lăsate de cometa Thatcher și sunt printre cele mai vechi ploi de meteori cunoscute.
În luna mai urmează ploaia de meteori Eta Aquaridele, asociată cu celebra cometă Halley. Aceasta are loc în perioada 5-6 mai, însă vizibilitatea este mai redusă din cauza luminii Lunii. Meteorii din acest curent sunt cunoscuți pentru viteza lor impresionantă, de aproximativ 65 de kilometri pe secundă, și pentru dârele luminoase pe care le lasă în urmă.
