Criza din Uniunea Europeană este demonstrată și de premierele juridice pe care le înregistrează în serie: după ce, în luna mai, Marea Britanie a activat Articolul 50 pentru a ieși din UE, ieri, Comisia Europeană a activat Articolul 7 împotriva Poloniei

Comisia Europeană „a ajuns astăzi (ieri – n.r.) la concluzia că există un risc evident de încălcare gravă a statului de drept în Polonia”, se arată în comunicatul prin care executivul de Bruxelles a anunțat activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene.

Ministrul polonez al Justiției, Zbigniew Ziobro, a declarat a primit „cu calm” decizia Comisiei, insistând că țara sa respectă legile și statul de drept.

La Bruxelles, Articolului 7 este comparat cu „Butonul nuclear”, care ar trebui să existe doar pentru descurajare, fără a fi necesară folosirea lui. Însă miercuri, Comisia a invocat această clauză împotriva Poloniei, din cauza reformelor Justiției, acuzate că ar pune în pericol echilibrul puterilor în stat.

​

Executivul european a amenințat în ultimii doi ani de repetate ori Polonia cu Articolul 7. Acesta nu a mai fost niciodată folosit până acum în istoria UE, astfel că activarea lui - care poate duce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul UE – reprezintă o premieră absolută.

Schimbarea premierului la Varșovia nu a adus nicio schimbare în relațiile tensionate cu Bruxelles-ul. Noul șef al guvernului polonez, Mateusz Morawiecki, declara cu ocazia participării la primul său summit european (14 – 15 decembrie) despre activarea Articolului 7: „Evident, este de competența lor (...) Dar între începutul unei asemenea proceduri nedrepte față de noi și încheierea sa, vom discuta cu siguranță, în mai multe rânduri, cu partenerii noștri.”

Morawiecki are toate motivele să fie optimist, comentează La Croix, deoarece există puține șanse ca această procedură de sancționare să fie dusă până la capăt. După declanșarea Articolului 7, prima etapă procedurală va consta în „constatarea existenței unui risc clar” la adresa statului de drept, pentru care trebuie să existe acordul a 22 de state membre.

Parlamentul European și-a propus să contribuie la decizie, comandând un raport detaliat asupra situației reformelor Justiției din Polonia. Pentru a se ajunge însă până la sancțiuni, procedura cere un vot în unanimitate, adică acordul celorlalte 27 de țări membre. Or, practic nu există nicio șansă ca acest lucru să se întâmple: Ungaria, de exemplu, a și anunțat că se va opune. O poziție care aproape sigur va fi adoptată și de ceilalți doi parteneri din Grupul de la Vișegrad – Cehia și Slovacia.

Adevărata miză din spatele Articolului 7

Conștientă de dificultatea punerii în aplicare a suspendării dreptului de vot, Comisia Europeană intenționează să lovească Polonia la buzunare. Ea a lansat deja o procedură de „infrigement”, care poate duce până la penalizări financiare.

Mai mult, Varșovia riscă să se confrunte cu o diminuare drastică a finanțărilor europene, în condițiile în care se apropie negocierile privind perioada 2020-2026.

În perioada 2014-2020, Polonia a beneficiat de 86 de miliarde de euro fonduri structurale (fondul de coeziune + fondul social european). Această sumă va fi cu siguranță mult mai mică în perioada următoare, dată fiind și apropiata ieșire a Marii Britanii din UE, care va atrage o scădere a contribuțiilor.

Franța și Germania și-au manifestat deja dorința de a condiționa alocarea fondurilor de coeziune de respectarea statului de drept. Or, pentru instituirea acestui criteriu, ele pot invoca activarea Articolului 7. Acesta pare să fie de altfel substratul măsurii luate ieri de Comisia Europeană: oferirea unui sprijin „logistic” pentru a condiționa finanțările europene de respectarea statului de drept, în viziunea Bruxellesului.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană trebuie să fie conștientă de riscul transformării Poloniei într-o victimă, ceea ce poate duce la o radicalizare a poporului, și așa suficient de eurosceptic. De asemenea, o acțiune prea brutală a UE poate arunca Polonia în brațele lui Trump, pe care, mai ales după discursul din 6 iulie de la Varșovia, îl adoră.

Varșovia își vede netulburată de treabă

În acest timp, PiS, partidul de guvernământ din Polonia, își urmărește netulburat programul de reforme interne. Ultima dintre măsuri a fost modificarea regulilor de funcționare a Comisiei Electorale Naționale, organul independent suprem însărcinat cu supravegherea alegerilor naționale și locale.

Parlamentul polonez a redus puterile acestei comisii, acordând în schimb atribuții suplimentare Ministerului de Interne.

De asemenea, Comisia Europeană acuză guvernul de la Varșovia că încearcă să obțină controlul asupra Curții Supreme și a Consiliului Național al Magistraturii. Guvernul susține însă că este vorba de un program de asanare a magistraturii, descrise drept o „castă” coruptă, și repornirea mecanismului judiciar, despre care afirmă că este blocat.

„Sunt ferm convins că statele suverane – iar Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane – au dreptul absolut de a-și reforma sistemele judiciare”, a apărat premierul Morawiecki măsurile luate de executiv. „Ineficiența justiției poloneze a devenit legendară chiar și în Europa.”