Facturi fictive și milioane de lei transferate între firme. Anchetă DIICOT în domeniul construcțiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Iași au luat măsuri preventive împotriva a zece persoane cercetate într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea-credință a creditului societății și spălarea banilor. Potrivit anchetatorilor, persoanele cercetate ar fi folosit mai multe societăți comerciale pentru a înregistra operațiuni fictive sau supraevaluate. Cele mai multe dintre tranzacțiile investigate aveau legătură cu lucrări de construcții.

Prin această metodă, firmele ar fi diminuat taxele datorate statului și ar fi justificat retragerea unor sume de bani care nu corespundeau unor activități economice reale.

Șapte persoane reținute de DIICOT Iași. Alte trei, sub control judiciar

În zilele de 15 și 16 octombrie 2026, procurorii au dispus reținerea a șapte inculpați, cinci bărbați și două femei. Alte trei persoane, respectiv o femeie și doi bărbați, au fost plasate sub control judiciar. DIICOT a anunțat că persoanele vizate sunt cercetate pentru mai multe infracțiuni economice, printre care evaziune fiscală, delapidare și spălarea banilor.

„La datele de 15 și 16 octombrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Iași au dispus reținerea a 7 inculpați (cinci bărbați și două femei) și măsura controlului judiciar față de alți 3 inculpați ( o femeie și doi bărbați), cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de de constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, delapidare, folosirea cu rea credință a creditului societății și spălare a banilor.

Cum îți iei țeapă la cumpărarea unui calculator

Cum poate conta la pensie o perioadă în care nu ai lucrat. Ce prevede legea

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri au fost descoperite și ridicate înscrisuri contabile și ștampile ale societăților comerciale, sumele de 374.188 de lei, 32.715 euro, 9.970 de dolari americani, dispozitive de stocare a datelor (telefoane mobile, laptopuri, o tabletă, stick-uri de memorie, token-uri pentru semnătură electronică, hard disk-uri), două ceasuri de lux, 30 de carduri bancare, precum și alte mijloace de probă.

De asemenea, au fost indisponibilizate 5 autoturisme de lux, în valoare de peste 500.000 de euro.

Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților reținuți, pentru o perioadă de 30 de zile.”, a transmis azi DIICOT.

Mașini de lux de peste 500.000 de euro și bani în mai multe valute, descoperiți la percheziții

În timpul perchezițiilor, anchetatorii au găsit documente contabile, ștampile aparținând unor firme și mai multe dispozitive electronice care ar putea conține informații relevante pentru dosar. Au fost ridicate telefoane mobile, laptopuri, o tabletă, stick-uri de memorie, hard disk-uri și dispozitive utilizate pentru semnătura electronică.

Procurorii au descoperit și 374.188 de lei, 32.715 euro și 9.970 de dolari americani, precum și două ceasuri de lux și 30 de carduri bancare. De asemenea, au fost indisponibilizate cinci autoturisme de lux, evaluate la peste 500.000 de euro.

Pentru cei șapte inculpați reținuți, procurorii au anunțat că vor solicita judecătorului de drepturi și libertăți arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Cum ar fi funcționat schema cu facturi pentru lucrări fictive

Potrivit DIICOT, mecanismul investigat presupunea emiterea și înregistrarea repetată a unor facturi pentru tranzacții inexistente sau pentru operațiuni a căror valoare era mai mare decât cea reală. Anchetatorii susțin că metoda era folosită în special în domeniul construcțiilor, unde facturile erau însoțite de situații de lucrări, procese-verbale de recepție și alte documente specifice.

Aceste acte ar fi creat aparența că serviciile și achizițiile facturate au fost efectuate în mod real. Prin înregistrarea lor, societățile implicate ar fi urmărit deducerea ilegală a TVA, reducerea obligațiilor fiscale și justificarea unor plăți sau retrageri de bani.

Procurorii au stabilit că unele firme incluse în circuit nu aveau angajați și nici capacitatea economică necesară pentru volumul tranzacțiilor declarate.

Aceste societăți ar fi fost utilizate pentru a împărți tranzacțiile între mai multe entități și pentru a crea impresia unor relații comerciale legale.

Bani. Sursa foto: Captură video

Banii ar fi fost transferați între firme și retrași ulterior în numerar

Ancheta a vizat și modul în care sumele obținute prin presupusele operațiuni fictive circulau între societățile comerciale. Conform DIICOT, banii erau transferați succesiv prin mai multe firme, după care erau retrași în numerar. Procurorii suspectează că această metodă era folosită pentru a scoate fondurile din circuitul bancar și pentru a ascunde proveniența lor.

„Mecanismul identificat a constat în emiterea și înregistrarea succesivă de facturi aferente unor operațiuni comerciale fictive sau supraevaluate, în special în domeniul lucrărilor de construcții, activitate care a permis justificarea aparentă a unor prestări și achiziții prin intermediul situațiilor de lucrări, proceselor-verbale de recepție și altor documente specifice. Aceste operațiuni aveau ca scop deducerea nelegală de TVA, diminuarea obligațiilor fiscale și justificarea unor ieșiri de numerar fără corespondent în activități economice reale.

Totodată, societățile utilizate în circuit nu au desfășurat activități economice reale raportat la volumul tranzacțiilor declarate, multe dintre acestea neavând personal angajat, capacitatea economică ori relații comerciale externe relevante, fiind utilizate exclusiv pentru fragmentarea circuitului tranzacțional și crearea aparenței unor relații comerciale legitime.

De asemenea, din verificările efectuate a reieșit și faptul că sumele de bani transferate între societățile implicate erau redistribuite succesiv prin mai multe entități comerciale, după care erau retrase în numerar, în scopul scoaterii acestora din circuitul bancar și disimulării provenienței reale a fondurilor.

Prejudiciul adus bugetului de stat este de cel puțin 16.665.844 lei (din care 9.067.303 lei reprezentând TVA și 7.598.538 lei reprezentând impozit pe profit), stabilit până în prezent doar pentru perioada 2023-2025. Totodată, prin activitatea grupului infracțional organizat a fost cauzat un prejudiciu și societăților comerciale, de cel puțin 38.729.358 lei (diferență dintre suma totală plătită în contrapartida operațiunilor fictive și cuantumul obligațiilor fiscale rezultat din evaziunea fiscală), cuantum raportat tot la perioada 2023 – 2025.”, a precizat DIICOT.

Prejudicii de peste 55 de milioane de lei, calculate pentru perioada 2023-2025

Potrivit bilanțului prezentat de DIICOT, prejudiciul adus bugetului de stat se ridică la cel puțin 16.665.844 de lei. Din această sumă, 9.067.303 lei reprezintă TVA, iar 7.598.538 de lei reprezintă impozit pe profit.

Separat, anchetatorii au calculat un prejudiciu de minimum 38.729.358 de lei în dauna societăților comerciale implicate. Valoarea a fost stabilită pornind de la diferența dintre sumele achitate pentru operațiunile considerate fictive și obligațiile fiscale rezultate din evaziunea fiscală.

Ambele estimări privesc perioada 2023-2025, astfel că prejudiciul total identificat până în prezent depășește 55 de milioane de lei. Cercetările îi vizează pe cei zece inculpați, dintre care șapte au fost reținuți, iar trei se află sub control judiciar. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.