Extrema stângă din Franța îi cere noi concesii lui Bayrou

Extrema stângă din Franța îi cere noi concesii lui BayrouFrancois Bayrou. Sursa foto: x.com

Pe măsură ce se apropie trecerea finală a textului în Adunarea Națională din Franța, partidul lui Olivier Faure cere guvernului acțiuni suplimentare. În caz contrar, amenință că va vota împotriva guvernului.

Guvernul din Franța, din nou în pericol

Olivier Faure, liderul PS, citează din Sun Tzu? „Nu vă mulțumiți cu avantaje mici sau cu jumătate de victorie, ar putea fi începutul unei înfrângeri”, afirmă generalul chinez în „Arta războiului”.

În orice caz, șeful Partidului Socialist nu intenționează să se oprească la primele concesii pe care le-a obținut deja de la François Bayrou la momentul prezentării programului. El speră să obțină altele înainte de 30 ianuarie, data comitetului mixt pentru proiectul de lege a bugetului pentru 2025.

Astfel, negocierea crucială asupra bugetului dintre guvern și PS, care părea să fi fost finalizată, a început din nou cu răzbunări. O primă întâlnire oficială a avut loc în seara zilei de miercuri, 22 ianuarie, între parlamentarii socialiști specializați în finanțe și directorii cabinetelor de miniștri Eric Lombard (Economie și Finanțe) și Amélie de Montchalin (Conturi Publice).

Mesajul socialiștilor este clar. Fără acțiuni suplimentare din partea guvernului, ei sunt gata să doboare guvernul atunci va supune la vot bugetul, recurgând la articolul 49.3 din Constituție. „Așa cum arată textul în prezent, socialiștii vor vota împotrivă”, avertizează Philippe Brun, liderul deputaților PS la buget. „Mai este o săptămână pentru a ajunge la un acord.»

O „negociere solicitantă”

Joi, 23 ianuarie, toți aleșii de extremă stânga, inclusiv socialiștii, ar urma să voteze împotriva bugetului în timpul votului final planificat în Senat. O modalitate de a crește presiunea, astfel încât executivul să cedeze în timpul comitetului mixt decisiv.

În această ședință cu ușile închise, cu șapte deputați și șapte senatori în jurul mesei, bugetul poate fi corectat pentru ultima oară, înainte de a fi depus definitiv în Parlament la începutul lunii februarie.

Pe 16 ianuarie, cu câteva ore înainte de votul unei prime moțiuni de cenzură în Adunarea Națională, François Bayrou le-a scris celor doi președinți ai grupurilor parlamentare socialiste pentru a confirma negru pe alb rezultatul negocierilor din zilele precedente.

El a enumerat douăzeci și trei de „concesii”, inclusiv o serie de măsuri bugetare. Printre acestea se numără o creștere cu 0,1 puncte a cotei impozitului pe tranzacțiile financiare, introducerea unui impozit pe răscumpărarea de acțiuni de până la 400 de milioane de euro, menținerea suprataxării pe profiturile marilor companii pentru 8 miliarde de euro sau renunțarea la eliminarea a 4.000 de posturi didactice din învăţământul naţional.

„Fără această negociere exigentă, niciunul dintre aceste progrese nu s-ar fi realizat”, s-au lăudat ulterior socialiștii și, în consecință, au decis să nu voteze în favoarea moțiunii de cenzură.

Extrema stângă presează guvernul

De atunci și până acum, bunăvoința socialiștilor din Franța față de guvernul Bayrou a fost dublu pusă la încercare. În primul rând, acordul la care s-a ajuns a fost criticat de o mare parte a stângii și chiar de unii socialiști.

Din cele douăzeci și trei de „concesii” anunțate, opt au apărut deja în proiectul prezentat de Michel Barnier în octombrie 2024, iar alte unsprezece fuseseră promise de ultimele guverne sau obținute ca urmare a moțiunii de cenzură, ne spune Manuel Bompard, deputat de Bouches-du-Rhône și coordonator național al formațiunii La France Insoumise, într-un mesaj postat pe blogul său pe 21 ianuarie.

„Victoria obținută de PS se reduce, așadar, la patru măsuri: o reducere a economiilor la cheltuielile cu sănătatea, renunțarea la rambursarea parțială a consultațiilor medicale și eliberarea a 100 de milioane de euro pentru primarii care construiesc și pentru locuințele sociale”. Cam firavă victoria, în ochii lui.

Iar când Senatul a reluat dezbaterile, guvernul a început să reducă cheltuielile publice oriunde a putut. Astfel, planul de economii întocmit de François Bayrou a devenit mai concret. Reducerea deficitului public de la 6,1% la 5,4% din produsul intern brut (PIB) într-un an nu se va face fără perturbări.

„Politica”. Reduceri de buget în Franța

Potrivit amendamentelor prezentate de guvern, acest lucru va avea ca rezultat reduceri semnificative în comparație cu proiectul avansat de Michel Barnier.

Reducerea suplimentară a creditelor ajunge la 780 de milioane de euro ajutor public pentru dezvoltare, deja redus de Michel Barnier, 535 milioane pentru misiunea Franța 2030, 89 milioane pentru tineret, 34 milioane pentru sport, 50 milioane pentru cultură, 52 milioane pentru educație școlară...

„Un buget cu astfel de reduceri nu poate avea sprijinul nostru”, a avertizat președintele grupului PS din Senat, Patrick Kanner. Mai ales că alte anunţuri ministeriale i-au iritat pe socialişti.

Au descoperit că suprataxa pe profiturile companiilor mari s-ar aplica doar pentru un an, în loc de doi în planul guvernului precedent.

Pentru a liniști mediul de afaceri, Eric Lombard a mai promis, miercuri, în Les Echos, că nu se mai pune problema majorării cotei de 30% a impozitului unic pe venitul din capital: „Avem nevoie de dividende care să-i răsplătească pe cei care își asumă riscuri”.

Guvernul din Franța, prins la mijloc

Miercuri seară, la Bercy, socialiștii și-au pus pe masă toate plângerile și revendicările, fie în ceea ce privește justiția fiscală, reducerea eforturilor impuse autorităților locale sau limitarea reducerilor de cheltuieli.

„Prim-ministrul ne încurajează să ne angajăm în dialog cu toate partidele care ar putea să nu voteze pentru cenzură. „Asta este ceea ce vom face cu Partidul Socialist”, promite Eric Lombard în Les Echos.

Mingea se află acum în terenul guvernului, care se găsește prins la mijloc. Pe de o parte, din lipsa unei majorități, are absolut nevoie de socialiști pentru a evita moțiunea de cenzură și a trece un buget, după luni de furtună politică.

Pe de altă parte, susținătorii săi de dreapta și patronii îl îndeamnă să nu abandoneze așa-zisa politică de ofertă, care este favorabilă afacerilor, și să nu cedeze în fața relaxării bugetare.

„Dacă acceptăm noi concesii, menținerea țintei de 5,4% din PIB pentru deficit va fi dificilă”, avertizează Mathieu Lefèvre, vicepreședintele grupului de deputați macronişti Ensemble pour la République. Este greu de găsit echilibrul între aceste obiective. De data aceasta, este rândul lui François Bayrou să mediteze la Sun Tzu: „Cel care nu are obiective este puțin probabil să le atingă”.

(Autor: Denis Cosnard, Le Monde; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)