Curs valutar. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Deși economia globală a fost marcată în 2025 de incertitudini, inflație și volatilitate, cea mai performantă monedă a anului vine dintr-o țară aflată în conflict, sub sancțiuni dure și cu un sector energetic slăbit. Este o monedă care a reușit imposibilul: a crescut cu peste 40% într-un singur an, potrivit Bank of America, devenind cea mai puternică din lume. Această performanță vine în contrast cu dolarul american și euro, care au avut evoluții modeste sau chiar negative în anumite perioade ale anului.
De ce a explodat această monedă
Performanța sa remarcabilă, spun analiștii economici, nu este rezultatul unei încrederi crescute din partea investitorilor internaționali, ci consecința unor măsuri dure de control monetar și valutar, combinate cu o politică economică de criză, dar eficientă pe termen scurt.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Potrivit analiștilor de la CNBC, trei factori principali au alimentat ascensiunea:
-Dobânzi de referință extrem de ridicate, menținute la 20% de banca centrală pentru a combate inflația și a stimula cererea internă pentru moneda națională.
-Controale stricte asupra capitalului, care limitează ieșirile de valută și obligă exportatorii să vândă moneda străină în schimbul celei naționale.
-Speranțele de pace în conflictul cu Ucraina, amplificate de schimbările politice internaționale, în special alegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA.
-Politica monetară: dobânzi mari, inflație controlată
Banca centrală a țării a luat o decizie curajoasă în fața presiunilor inflaționiste: a menținut dobânda de politică monetară la un nivel record – 20%.
Această decizie a avut două efecte imediate:
-A descurajat importurile, reducând cererea pentru valută străină.
-A încurajat economisirea în moneda locală, întărind-o în mod natural.
„Împrumuturile scumpe limitează consumul extern, iar dobânzile mari atrag capital local. Este un mecanism de autoapărare clasic într-o economie sub presiune”, explică Brendan McKenna, economist internațional la Wells Fargo.
Controalele valutare: exportatorii obligați să vândă valută
Pe lângă politica monetară, autoritățile au impus și controale valutare stricte. Exportatorii sunt obligați să vândă o parte semnificativă din veniturile în valută în moneda națională, creând o cerere suplimentară care susține cotația.
Între ianuarie și aprilie 2025, vânzările de valută ale marilor exportatori au atins 42,5 miliarde de dolari, cu aproape 6% mai mult față de aceeași perioadă din anul precedent.
„La sfârșitul lui 2024, s-a produs o adevărată supraaprovizionare cu electronice, mașini și camioane, anticipând creșterea taxelor vamale”, a declarat economistul Andrei Melaschenko de la Renaissance Capital.
Masa monetară în scădere: un alt motor al creșterii
O altă măsură crucială a fost restrângerea masei monetare, adică a banilor în circulație. În august 2023, oferta monetară creștea cu 23,9% pe an.
În ianuarie 2025, a intrat în teritoriu negativ: -1,19% pe an, potrivit datelor analizate de profesorul Steve Hanke de la Johns Hopkins University.
Această restrângere a susținut și mai mult întărirea monedei, prin reducerea inflației și a lichidității excesive.
Factorul geopolitic: speranțe pentru pace
Un alt stimulent important a fost contextul geopolitic: Alegerea lui Donald Trump în SUA a adus cu sine speranțe privind o eventuală normalizare a relațiilor cu Rusia. Se vorbește tot mai des despre posibile negocieri de pace sau un armistițiu în războiul din Ucraina.
Chiar dacă aceste speranțe nu s-au materializat oficial, simpla lor existență a generat optimism pe piețe și în rândul investitorilor locali.
Dar cât va dura boom-ul? Primele semne de fragilitate
Analiștii avertizează că această explozie ar putea fi de scurtă durată. Printre riscurile majore:
-Scăderea prețului petrolului – o lovitură pentru exporturile energetice, care reprezintă 30% din bugetul federal.
-Posibilitatea ridicării controalelor valutare – dacă pacea vine, statul ar putea relaxa măsurile, iar moneda s-ar deprecia brusc.
-Reducerea dobânzilor – în cazul în care inflația e considerată sub control, banca centrală ar putea reduce rapid dobânda-cheie.
„Credem că această monedă este aproape de punctul maxim și ar putea începe să scadă curând”, avertizează Andrei Melaschenko.
Presiune pe bugetul de stat: echilibrul fragil
Deși moneda s-a întărit, efectul asupra economiei reale nu e neapărat pozitiv. Exportatorii încep să simtă presiunea asupra marjelor, iar un curs prea puternic le reduce competitivitatea. Guvernul a fost nevoit să apeleze la Fondul Național de Bunăstare, pentru a acoperi cheltuieli interne. Dacă tendința continuă, ar putea apărea tăieri bugetare în domenii considerate „neprioritare”, avertizează analiștii locali.
