Exclusiv. Ultimul cuvânt îl are vremea: 318 zboruri afectate pe aeroporturile din România

Sezonul rece 2025–2026 a pus din nou la încercare infrastructura aeroportuară din România. Potrivit unui răspuns transmis de Ministerul Transporturilor către Evenimentul Zilei, nu mai puțin de 318 zboruri au fost afectate la nivel național din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile în perioada 1 decembrie - 26 ianuarie.

Întârzieri, anulări și redirecționări au devenit reale probleme în lunile de iarnă. Iar datele oferă o imagine detaliată asupra vulnerabilităților și a măsurilor aplicate în sistem.

Bucureștiul, în fruntea clasamentului întârzierilor

Cele mai multe probleme, conform datelor de la Ministerul Transporturilor, au fost înregistrate la Aeroportul Internațional Henri Coandă și Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu – Băneasa, unde, cumulat, vorbim despre 159 de zboruri afectate.

Pe locurile următoare se situează Timișoara, cu 43 de zboruri (38 întârziate, 4 anulate și 1 redirecționat), Cluj-Napoca, cu 42 de zboruri (33 întârziate, 6 anulate și 3 redirecționate), și Iași, cu 35 de zboruri (32 întârziate, 2 anulate și 1 redirecționat).

Insula Poveglia din laguna Veneției ascunde o istorie întunecată și a devenit unul dintre cele mai misterioase locuri din Italia

Viața la bordul unui iaht de lux. O fostă angajată dezvăluie adevărul despre milionari: Pentru ei, verigheta devine doar un accesoriu

Craiova a raportat 27 de zboruri afectate, în timp ce Aeroportul Mihail Kogălniceanu Constanța a înregistrat 4 situații. Bacău a raportat 8 zboruri redirecționate, iar mai multe aeroporturi, precum cel din Arad, Maramureș, Oradea, Suceava, Tulcea și Brașov, nu au raportat zboruri afectate. Pentru Satu Mare și Târgu Mureș nu a fost transmis un răspuns.

Totalul de 318 zboruri afectate trebuie privit în contextul unui trafic aerian în creștere față de perioada pandemică. Deși procentual impactul poate părea limitat raportat la volumul total de curse, fiecare anulare sau redirecționare generează costuri logistice și financiare considerabile, dar și nemulțumiri în rândul pasagerilor.

Ce fenomene meteo pun presiune pe aeroporturi

Ministerul Transporturilor, în răspunsurile transmise către Evenimentul Zilei, enumeră o listă amplă de fenomene meteorologice cu impact direct asupra traficului aerian din România. Pe această listă se încadrează ploaia înghețată, vântul, ceața, ninsoarea, poleiul, condițiile de îngheț, furtunile cu descărcări electrice și turbulențe.

Dincolo de fenomenele atmosferice în sine, exploatarea operațională este influențată decisiv de starea pistei și a suprafețelor de mișcare. Prezența apei, zăpezii, gheții, chiciurei, a produselor chimice utilizate la degivrare sau a altor contaminanți poate reduce aderența și implicit siguranța operațiunilor. 

În plus, malurile sau sulurile de zăpadă rezultate în urma deszăpezirii, dar și zăpada viscolită, pot afecta manevrele la sol.

De asemenea, efectele asupra siguranței depind de mai mulți factori, printre care tipul aeronavei, performanțele tehnice, procedurile operatorului aerian, nivelul de pregătire al echipajului și infrastructura aeroportuară. Cu alte cuvinte, vremea severă devine o ecuație complexă în care fiecare verigă din lanțul operațional contează.

Aeroport. Sursă foto: Pixabay

Proceduri standardizate la nivel european

În ceea ce privește protocoalele aplicate în condiții meteo extreme, Ministerul precizează că fiecare aerodrom are stabilite proceduri pentru operarea în condiții de iarnă, în condiții meteo nefavorabile și de vizibilitate redusă. 

Acestea respectă legislația europeană, în special Regulamentul (UE) nr. 139/2014 și documentele emise de EASA, precum și reglementările naționale, inclusiv RACR-AD-CADC, ediția 1/2023, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 832/29.03.2023.

Aceste proceduri stabilesc limite clare și măsuri aplicabile în toate etapele zborului, de la planificare până la aterizare și rulaj la sol. 

Practic, decizia de a decola sau de a ateriza în condiții dificile nu aparține exclusiv pilotului, ci se bazează pe o matrice de parametri tehnici și reglementări stricte.

Degivrare, SNOTAM și monitorizare continuă

Pentru protejarea pasagerilor și a personalului aeronautic, operatorii aerieni și administratorii aeroporturilor aplică măsuri prevăzute în proceduri operaționale dezvoltate pe baza legislației și cerințelor de certificare în vigoare.

În sezonul rece, printre măsurile esențiale se numără degivrarea, adică îndepărtarea gheții, și antigivrarea aeronavelor la sol prin prevenirea sau remedierea efectelor givrajului. 

Pe lista de măsuri se mai află monitorizarea permanentă a stării pistei de decolare și aterizare, emiterea de mesaje specifice, precum SNOTAM, prin care sunt comunicate condițiile pistei, și aplicarea procedurilor dedicate pentru operare în condiții de iarnă.

Degivrarea aeronavelor este un proces critic, căci orice acumulare de gheață pe aripi sau pe suprafețele de control poate afecta portanța și performanța aparatului de zbor. În paralel, sistemele de monitorizare meteo furnizează date în timp real despre vizibilitate, direcția și intensitatea vântului sau gradul de contaminare al pistei.

Obligațiile față de pasageri și rolul ANPC

În cazul întârzierilor sau anulărilor cauzate de vreme severă, administratorii aeroporturilor au obligația de a informa operatorii economici, structurile operative ale Poliției de Frontieră Române și călătorii, prin intermediul terminalelor de îmbarcare-debarcare. 

Aceste obligații sunt reglementate de Ordinul nr. 1576/161/2017 referitor la gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de „căderi masive de zăpadă”.

În ceea ce privește drepturile pasagerilor, Ministerul indică faptul că aceștia se pot adresa Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, instituția competentă să soluționeze reclamațiile ce fac referire la refuzul la îmbarcare, anularea sau întârzierea zborurilor.

Este important de menționat că, la nivel european, condițiile meteo extreme sunt considerate, de regulă, „circumstanțe extraordinare”. Ceea ce poate limita obligația companiilor aeriene de a acorda compensații financiare, dar nu și obligația de asistență, precum mese, cazare sau găsirea unei alte rute, în funcție de situație.

Parcare aeroport. Sursa foto: Freepik

Unde se investește și unde nu

Reprezentanții Ministerului de Transporturi au transmis informații și despre investițiile recente sau planificate pentru reducerea impactului vremii severe.

La București și Constanța, de exemplu, nu sunt menționate investiții recente sau planificate în acest sens. Timișoara și Craiova nu au raportat investiții specifice, de asemenea. 

În schimb, la Aeroportul din Cluj-Napoca, echipa a inițiat demersuri pentru modernizarea sistemului de apropiere instrumentală ILS CAT II, pentru creșterea disponibilității operării în condiții de vizibilitate redusă.

La Iași s-a anunțat achiziționarea de echipamente suplimentare pentru degivrarea suprafețelor de mișcare, iar echipa de la Brașov va achiziționa un nou terminal de pasageri, aviobridge-uri pe trei porți de îmbarcare, ambulift, o mașină pentru întreținerea suprafețelor și un nou sistem ILS pe direcția 14.

Un sistem rezilient, dar inegal

Datele oficiale arată că infrastructura aeroportuară din România funcționează, în linii mari, în parametri de siguranță chiar și în condiții meteo severe. 

Procedurile sunt aliniate la standardele europene, iar măsurile tehnice, de la degivrare la sisteme ILS de categorie superioară, sunt în curs de implementare în mai multe aeroporturi.

Pentru pasageri, cifrele sezonului rece 2025–2026 înseamnă întârzieri și planuri date peste cap. Pentru autorități, ele reprezintă un barometru al pregătirii sistemului. Iar pentru industria aviatică, o amintire clară că, indiferent de tehnologie, ultimul cuvânt îl are încă vremea.