Exclusiv. Cum vor elevii să arate școala: fără bullying, cu profesori care le dau încredere și metode moderne de predare

Școala de stat nu mai poate rămâne un spațiu rigid, în care elevii vin doar să asculte și să memoreze. Pentru majoritatea liceenilor, educația ideală înseamnă siguranță, relații mai bune cu profesorii și colegii, metode moderne de predare și activități care îi pregătesc pentru viață, nu doar pentru examene.

Printr-un proiect Erasmus Plus în cadrul căruia au venit cu soluții concrete, tinerii au reușit să transmită un mesaj puternic: își doresc o școală care să răspundă mai bine nevoilor lor și, mai mult, au dovedit că pot contribui activ la acest lucru, atunci când li se oferă un cadru sigur.

Totul a început de la un sondaj realizat în rândul a peste 500 de elevi din județul Buzău în 2025, care a arătat că peste 90% dintre tineri consideră esențial ca școala să ofere un mediu sigur și prietenos, în care bullyingul să fie prevenit real, nu doar sancționat formal. În același timp, peste 41% își doresc o comunicare mai bună cu profesorii, iar mai mult de o treime spun că au nevoie de metode moderne de predare și activități extrașcolare care să le stimuleze interesul pentru învățare. 

Nu au rămas doar niște cifre, ci au devenit punctul de plecare pentru o schimbare reală, în cadrul proiectului Reimagine Education, implementat de Federația „Coaliția pentru Educație" și cofinanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+. Proiectul s-a desfășurat între aprilie 2025 și februarie 2026 și a implicat sute de elevi din opt licee din județul Buzău. 

Nicușor Dan, discuții cu liderii coaliției. Grindeanu: „Susținem continuarea coaliției, cu un alt premier”. Ciprian Ciucu cere ca PSD să își asume guvernarea. Live Text

Polițiști și mecanici auto din Mehedinți, trimiși în judecată. Schema prin care erau ocolite amenzile rutiere

Soluții creative implementate chiar de către elevi

În loc să primească soluții gata făcute, liceenii au fost ei înșiși arhitecții schimbării. După ce au identificat nevoile colegilor, au generat idei, le-au prezentat și, cel mai important, le-au și pus în practică, cu rezultate concrete și vizibile.

„Pe parcursul proiectului, i-am încurajat pe tineri să participe mai mult la viața școlii, iar mesajul transmis de ei a fost clar: vor ca școala să fie parte din viața lor, nu doar un loc unde vin pentru că trebuie. Le-am oferit cadrul pentru a se implica, pentru a contribui și pentru a avea un cuvânt de spus în direcția îmbunătățirii educației oferite de școala lor”, a declarat Simona David Crisbășanu, președinta Federației „Coaliția pentru Educație” în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. 

Simona David Crisbășanu, președinta Federației „Coaliția pentru Educație” (sursă foto: arhiva federației)

Astfel, în majoritatea liceelor beneficiare, liceenii au pus în aplicare inițiative menite să îmbunătățească mediul școlar: spații sigure pentru socializare și consiliere („Safe Corner”), conferințe pentru dezvoltare personală, cluburi de muzică și actorie, inclusiv activități educaționale precum Teatru Forum pentru prevenirea bullyingului și discriminării, programe de mentorat și orientare în carieră, dar și metode de promovare a lecturii, cluburi IT pentru reparații și upgrade de echipamente, activități sportive etc.

Toate aceste inițiative au fost gândite și implementate de către elevi, cu sprijinul facilitatorilor din proiect, al profesorilor coordonatori și al conducerii liceelor, pornind de la nevoile identificate de ei. 

Astfel de activități sunt văzute ca oportunități de dezvoltare personală, nu ca simple activități opționale. Ele îi ajută să își descopere pasiunile, să își dezvolte încrederea în sine, să comunice și să învețe să lucreze în echipă.

Elevii vor o școală conectată la realitate, care să îi ajute să se dezvolte

Mare parte dintre aceste initiative au pornit de la nevoia de a face ca activitățile de la școală să fie relevante. În condițiile în care au manuale vechi și de 20 de ani, mulți elevi spun că materiile predate sunt adesea depășite, programa este prea rigidă și școala nu îi pregătește suficient pentru viața reală sau pentru piața muncii.

Metodele moderne de predare, care implică dialog, dezbatere și aplicabilitate practică, digitalizare sunt printre cele mai frecvente solicitări. În același timp, relația cu profesorii rămâne un element central.

Elevii spun că au nevoie de profesori care să îi susțină, să îi motiveze și să le ofere feedback constructive. Acest proiect a reușit să dezvolte o relație mai apropiată cu profesorii coordonatori, care au devenit facilitatori și parteneri. 

Elevi. Sursă foto: Pixabay

Profesorii - străini sau prieteni?

„Înainte, unii elevi se raportau la profesori ca la nişte oameni străini. Acum ne raportăm ca la nişte prieteni, ca la nişte oameni cu care putem să colaborăm liber, să vorbim liber cu ei”, spune Adrian Mercan, unul dintre elevii participanți.

Profesorii au câştigat mai multă încredere în elevii lor şi şi-au asumat rolul de facilitatori, încurajându-i pe tineri să preia inițiativa. În fiecare liceu, s-a dezvoltat o echipă nucleu de elevi care au venit cu idei, au comunicat deschis şi s-au susținut reciproc. Acolo unde Consliului Școlar al Elevilor era unul activ a fost o structură de ajutor, care a căpătat substanță.

„Elevii au căpătat curajul de a vorbi mai mult. Noi suntem acolo să-i ascultăm. Dar mediile din care ei provin, de multe ori, reprezintă un obstacol în a fi ceea ce îşi doresc ei să fie, în a se exprima, în a-şi arăta adevăratul potențial”, explică Adina Ionescu, profesor coordonator. 

Ce s-a schimbat, de fapt

Schimbarea cea mai profundă nu s-a produs doar în spațiile şcolare, ci în fiecare dintre participanți, dar și în relațiile dintre ei: elevi care vorbesc cu mai multă încredere, profesori care aleg să fie facilitatori şi îi încurajează pe elevi să aibă inițiative, comunități şcolare în care dialogul începe să înlocuiască distanța.

Acest proiect reconfirmă faptul că, atunci când li se oferă posibilitatea de a participa, elevii vin cu soluții concrete și fezabile. Mai mult, astfel de inițiative contează în mod deosebit în liceele cu elevi din medii dezavantajate, în școlile din oraşele mai mici şi din mediul rural, unde resursele sunt limitate. Aici, elevii au făcut un mare mare salt în ceea ce priveşte încrederea în sine şi capacitatea de a se exprima, de a colabora, explică reprezentanta Coaliției.

Tinerii trebuie încurajați

„Mă bucur că am ales Buzăul pentru acest proiect, pentru că școlile de aici, directorii, profesorii, au dovedit că au o mai mare deschidere pentru o astfel de abordare care îi încurajează pe tineri să participe. Vom susține inițiativele elevilor până la finalul acestui an școlar”, a mai spus Simona David Crisbășanu, președinta Federației „Coaliția pentru Educație”.  

Mai mult, organizatorii își doresc ca bunele practici și modul de lucru din acest proiect să fie preluate și de alte școli la nivel national. „Este responsabilitatea întregului sistem să creeze un astfel de cadru în care educația să devină un proces viu, adaptat nevoilor generațiilor actuale și iată că societatea civilă este un partener în acest sens”, a adăugat Simona David Crisbășanu.

Mai important însă decât inițiativele punctuale este mesajul transmis de tineri: educația nu mai poate fi construită fără participarea lor. Pentru elevii de astăzi, școala ideală nu este doar un loc în care învață pentru examene.

Este un spațiu în care se simt în siguranță, participă activ și sunt pregătiți pentru viață. Proiectul Reimagine Education a arătat că această şcoală nu este o utopie – ea se conturează deja, în opt licee din Buzău, construită de şi pentru cei care învață în ea.