Energia verde: soluție sau iluzie scumpă? Cât plătește românul pentru tranziția verde impusă de UE

În 2025 – 2026, Uniunea Europeană marchează un punct de cotitură în tranziția către surse regenerabile de energie. Pentru prima dată, energia eoliană și solară au depășit sursele fosile ca pondere în generarea totală de electricitate în UE, asigurând aproximativ 30 % din producția blocului comunitar în 2025. Aceasta reflectă angajamentul politic și investițional fără precedent în tehnologiile verzi, dar totodată scoate în evidență provocările asociate cu integrarea acestora într-un sistem energetic complex și volatil.

Prețurile energiei electrice în România

România rămâne una dintre țările cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică ajustate la puterea de cumpărare în Uniunea Europeană. Analiza din a doua jumătate a anului 2025 arată că, atunci când prețurile sunt raportate la veniturile reale ale gospodăriilor, România a înregistrat cea mai mare creștere din UE, reflectând faptul că tarifele pentru consumatorul casnic sunt împinse în sus de o combinație de taxe, tarife de distribuție și costurile tranziției energetice.

Tarifele electrice comerciale, inclusiv pentru energie verde în contracte pentru consumatorii casnici, variază semnificativ: unele oferte de energie 100 % regenerabilă au tarife de aproximativ 0,626 – 0,725 lei/kWh fără TVA în ianuarie 2026, însă prețurile finale pot fi mult mai ridicate după includerea taxelor și costurilor de rețea.

Liberalizarea pieței de energie din iulie 2025 a făcut ca prețurile să urce și mai mult, după eliminarea unor plafoane introduse de stat pentru protejarea consumatorilor. Înainte de această liberalizare, se estima că tarifele ar putea ajunge între 1,4 și 1,6 lei/kWh pentru mulți furnizori, ceea ce ar fi dus la o dublare a facturilor pentru gospodării față de nivelurile plafonate din perioada anterioară. Această perspectivă a determinat tot mai mulți români să caute alternative, cum ar fi instalațiile fotovoltaice, pentru a diminua impactul creșterii costurilor.

O mamă disperată își strigă durerea: dacă judecătoarea motiva hotărârea, copilul meu era în viață

Un lanț de restaurante din SUA, vizat de apeluri la boicot după ce s-a aflat că CEO-ul l-ar susține pe Trump

Cauzele prețurilor ridicate: infrastructură, taxe și tranziție

Chiar dacă România produce o parte semnificativă de energie din surse regenerabile și convenționale, prețurile rămân ridicate din cauza unui mix de factori structurali:

• taxele și tarifele de transport și distribuție, care pot reprezenta aproape jumătate din factura finală plătită de consumator;

• infrastructura energetică subfinanțată, ce generează pierderi tehnice și costuri suplimentare;

• volatilitatea pieței europene a energiei, unde prețurile la bursă fluctuează în funcție de cerere, costurile combustibililor și interconexiuni;

• investițiile costisitoare în capacități verde și stocare, anumite tehnologii regenerabile fiind scumpe de instalat și integrate fără facilități de echilibrare a rețelei.

Deficitul de stocare solară și eoliană: problema ascunsă a energiei verzi

Unul dintre cele mai acute obstacole ale energiei verzi în România este lipsa capacităților de stocare eficiente. Chiar dacă producția de energie solară și eoliană a crescut și continuă să atragă investiții, România rămâne “extrem de deficitară” în instalații de stocare, ceea ce înseamnă că surplusul de energie produs în perioadele favorabile nu poate fi păstrat și utilizat atunci când cererea crește. Această situație duce la pierderi de energie sau la necesitatea de a cumpăra energie mai scumpă din rețea când regenerabilele nu sunt disponibile.

Prețurile ridicate ale energiei au un impact semnificativ asupra bugetelor familiilor și competitivității economice. Costurile cu energia influențează direct prețurile produselor și serviciilor, afectând industriile mari consumatoare de electricitate și puterea de cumpărare a consumatorilor. În lipsa unei scăderi semnificative a prețurilor, România riscă să devină mai puțin competitivă în comparație cu economiile din UE unde tranziția verde și infrastructura sunt mai avansate.

Rolul politicilor europene și direcțiile viitoare

Politicile UE urmăresc să facă energia mai accesibilă și sursele regenerabile mai integrate, emitând ghiduri privind reducerea tarifelor de rețea și accelerarea dezvoltării infrastructurii, inclusiv a stocării și modernizării rețelelor electrice. Aceste măsuri sunt concepute pentru a tempera costurile pentru consumatori și a crea un cadru mai stabil pentru investiții în surse curate.

În paralel, cadrul european stabilește ținte ambițioase pentru ponderea energiei regenerabile în consumul final până în 2030, ceea ce intensifică presiunea pentru transformări rapide la nivel național și comunitar.

Soluție durabilă sau povară temporară?

Energia verde reprezintă un obiectiv strategic inevitabil în Europa și în România, ce promite un viitor mai curat și un sistem energetic mai puțin dependent de combustibili fosili. Însă în perioada 2025–2026, acest proces se traduce prin costuri reale și vizibile pentru consumatorii români, reflectate în prețuri ridicate la electricitate și investiții inițiale semnificative pentru tehnologii de producere și stocare regenerabilă. Reglementările europene și obiectivele climatice determină transformări majore ale pieței, dar impactul economic pe termen scurt ridică întrebarea legitimă dacă tranziția este percepută de public ca o soluție sustenabilă sau ca o povară costisitoare în actualul context economic.