Sursa foto: Ministerul Educației
Din cuprinsul articolului
Educația în liceu va trece prin transformări majore. Odată cu aprobarea noilor planuri-cadru și lansarea oficială a programului de pilotare, reforma curriculară educația liceală intră într-o etapă decisivă. Începând cu anul școlar 2026–2027, liceele vor putea opta pentru un model educațional mai flexibil, adaptat nevoilor elevilor și specificului local.
Educația în liceu: Ce presupune planul-cadru
Planurile-cadru oferă liceelor posibilitatea de a experimenta structuri curriculare proprii, în afara schemei standard aplicate uniform până acum. Într-un cadru reglementat, dar permisiv, unitățile de învățământ pot propune conținuturi și metode noi, cu condiția respectării unui set de competențe de bază necesare pentru evaluările naționale, în special Bacalaureatul.
Acest nou plan-cadru permite introducerea unor discipline inovatoare, colaborări cu instituții externe precum universități sau organizații non-guvernamentale, dar și reorganizarea orarului în funcție de specificul local și resursele disponibile.
Profesorul Gabriel Vrînceanu, şeful Serviciului Curriculum din cadrul Ministerului Educaţiei, a subliniat că această schimbare nu înseamnă lipsă de reguli, ci o libertate controlată, menită să asigure atingerea acelorași obiective educaționale esențiale în întreaga țară.
„Nu e vorba să lăsăm şcolile să facă ce chiar ce vor, ci să le oferim libertatea de a face exact ce au nevoie. Important e ca la final elevii să atingă aceleaşi competenţe de bază”, a explicat Gabriel Vrînceanu.
O arhitectură flexibilă pentru o educație adaptată
Conform noului model, curriculumul obligatoriu va cuprinde 1800 de ore pe parcursul celor patru ani de liceu (clasele IX–XII). Pe lângă acestea, fiecare liceu va putea adăuga între 400 și 1400 de ore în funcție de capacitatea și prioritățile proprii.
Această marjă de manevră poate fi utilizată fie pentru aprofundarea unor materii clasice, fie pentru introducerea unor cursuri noi, precum gândirea critică, noțiuni de antreprenoriat sau tehnologii emergente, cum ar fi inteligența artificială.
Radu Szekely, consilier onorific în Ministerul Educației, a oferit un exemplu concludent: dacă un profesor are o pasiune pentru filosofia lui Kant, o școală are acum cadrul legal să includă această temă într-un curs opțional, atâta timp cât planul este avizat oficial.
Educația în liceu: o reformă inspirată de nevoile reale ale elevilor
Specialiștii consideră că această direcție de reformă este vitală pentru a răspunde diversității sociale, culturale și economice din rândul elevilor români. Un sistem educațional rigid și unitar nu poate oferi soluții echitabile pentru toți.
Educația în liceu. Elevi. Sursa foto: Dreamstime
Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație, a explicat că reforma schimbă perspectiva asupra performanței: „Excelența nu ar trebui să fie doar despre elite, ci despre progresul fiecărui elev. Acest model permite o educație adaptată contextului în care se află copilul.”
Etapele următoare ale reformei
În toamna acestui an va avea loc selecția liceelor care doresc să participe la programul de pilotare. Implementarea efectivă va începe în anul școlar 2026–2027, cu elevii clasei a IX-a, iar planurile vor fi valabile timp de cel puțin cinci ani, fiind evaluate periodic de Ministerul Educației.
Totuși, autoritățile atrag atenția că procesul nu este unul simplu. Liceele interesate vor trebui să demonstreze că au infrastructura și resursele necesare, atât la nivel managerial, cât și pedagogic, pentru a-și susține propriul program educațional. Parteneriatele cu actorii din societatea civilă și mediul economic vor juca un rol esențial în succesul acestor inițiative.
Această reformă reprezintă o schimbare de paradigmă pentru învățământul liceal din România. Se trece de la un sistem centrat pe standardizare la unul care încurajează inițiativa, creativitatea și adaptabilitatea. În final, obiectivul declarat este ca școala să pregătească elevii nu doar pentru examene, ci și pentru provocările vieții reale, potrivit news.ro.
