Evaluarea Națională ar putea trece prin schimbări importante. Variantele luate în calcul de Ministerul Educației

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar putea fi reorganizată în următorii ani, iar Ministerul Educației analizează cel puțin trei variante: introducerea standardelor unice de evaluare, organizarea unor teze la nivel național în timpul gimnaziului și evaluarea transdisciplinară. Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, a declarat că soluția aleasă va trebui să țină cont și de presiunea pe care examenele o exercită asupra elevilor.

Una dintre variantele discutate presupune introducerea unor standarde unitare de evaluare, care ar putea asigura comparabilitatea rezultatelor obținute de elevi indiferent de școala în care învață. Acestea sunt în prezent în faza de pilotare, iar autoritățile estimează că ar putea fi aplicate în jurul anului 2030.

Sorin Ionescu a explicat că, într-un scenariu ideal, dacă standardele vor permite evaluarea uniformă a performanțelor școlare la nivel național, actuala Evaluare Națională ar putea să nu mai fie necesară.

„Dacă standardul de calitate îmi uniformizează nota din București cu nota de la Curcani, nu mai am nevoie de Evaluarea Națională”, a declarat oficialul, precizând că aceasta este însă o variantă ideală, a cărei aplicare ridică încă semne de întrebare.

Portofelul digital, noua identitate a românilor. Ce se întâmplă dacă pierzi telefonul pe care ai toate actele

Francmasoneria pe înțelesul tuturor. Un ghid de acum 119 ani care este valabil și astăzi

Tezele naționale ar putea ajuta la identificarea problemelor înainte de clasa a VIII-a

O a doua direcție de lucru vizează organizarea unor teze unice la nivel național, pe parcursul gimnaziului. Propunerea profesorului Mircea Miclea, apreciată de Sorin Ionescu, ar presupune evaluări în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și a VIII-a, astfel încât rezultatele acumulate să poată contribui la admiterea la liceu.

Ministrul delegat consideră că un asemenea sistem ar permite identificarea mai devreme a dificultăților de învățare și intervenția pentru recuperarea materiei, fără ca problemele să fie descoperite abia la examenul de la finalul clasei a VIII-a.

„Dacă la clasa a V-a constați niște probleme, nu mai stai până în clasa a VIII-a pentru a interveni recuperatoriu, le poți regla pe parcurs”, a explicat Sorin Ionescu.

Acesta a precizat că tezele nu ar trebui organizate la toate disciplinele, ci că alegerea materiilor și a formatului de evaluare trebuie analizată în raport cu obiectivele învățământului gimnazial.

Evaluarea transdisciplinară, o altă variantă analizată

O a treia direcție presupune schimbarea modului în care sunt verificate cunoștințele elevilor, prin evaluări care să urmărească și capacitatea acestora de a corela informațiile din discipline diferite.

Sorin Ionescu a amintit în acest context propunerile ministrului Sorin Costreie privind introducerea unor forme de evaluare transdisciplinară. Ideea este ca elevii să demonstreze că pot utiliza cunoștințele dobândite la mai multe materii pentru a înțelege și rezolva situații concrete.

„Ceea ce ne lipsește în momentul de față la Evaluarea Națională este exact ceea ce spuneam că ne dorim, adică legătura dintre discipline. Noi nu avem în momentul de față o astfel de legătură”, a afirmat ministrul delegat.

Potrivit acestuia, evaluarea ar trebui să depășească verificarea unor informații învățate separat la fiecare materie și să urmărească felul în care acestea se completează și sunt folosite în viața de zi cu zi.

Ministrul a atras atenția asupra presiunii suplimentare asupra elevilor

Introducerea unor probe noi sau extinderea evaluărilor pe parcursul gimnaziului trebuie analizate și din perspectiva efectelor asupra copiilor, a avertizat Sorin Ionescu.

Oficialul a subliniat că orice evaluare suplimentară poate însemna mai mult efort pentru elevi și o presiune socială mai mare, în condițiile în care rezultatele școlare și alegerea liceului au devenit importante inclusiv pentru statutul social al familiilor.

„Orice formă de evaluare adusă în plus va duce la un efort sporit pentru copii, la o presiune socială asupra acestora, lucru pe care nu ni-l dorim”, a declarat acesta.

Ministrul a abordat și discuția privind repartizarea la liceu, susținând că actualul sistem computerizat a contribuit la transparența procesului. În opinia sa, revenirea la o admitere organizată separat, după modelul din anii 2000, ar putea readuce probleme administrative și numeroase contestații.

Acesta a explicat că, deși toți absolvenții clasei a VIII-a își continuă studiile în clasa a IX-a, presiunea apare în jurul liceelor și specializărilor foarte solicitate. Cererile de transfer dintre clasele a IX-a și a X-a generează, la rândul lor, dificultăți pentru conducerile unităților de învățământ.

Schimbările ar urma să fie stabilite după o dezbatere publică

Sorin Ionescu a precizat că variantele prezentate sunt, deocamdată, propuneri aflate în discuție, nu măsuri adoptate. În perioada următoare ar putea apărea și alte idei, iar forma finală a evaluării ar trebui stabilită printr-o dezbatere publică.

Potrivit ministrului delegat, reorganizarea trebuie să pornească de la obiectivele fiecărui ciclu de învățământ și de la competențele pe care elevii ar trebui să le dobândească până la finalul gimnaziului.

Oficialul a declarat anterior, pe 2 noiembrie, că Evaluarea Națională nu ar trebui să reflecte doar nivelul cunoștințelor la limba română și matematică într-o singură zi, ci să ofere o imagine mai amplă asupra progresului școlar realizat pe parcursul celor patru ani de gimnaziu.