
Elena Ghica s-a născut în anul 1828, la 3 februarie, în familia marelui ban Mihalache Ghica. Fratele lui era Grigore Dimitrie Ghica, Domn al Țării Românești în perioada 1822-1828. Acesta a fost nașul Elenei Ghica. În copilărie, până la 9 ani reușise să învețe nu mai puțin de 10 limbi străine. A studiat pictura, pianul. Nimic însă nu prevestea viața de roman pe care urma să o aibă dar să o și descrie. S-a născut în vremea în care femeile, cu greu depășeau statutul de soție sau de „stăpâna casei”.
Divorțează de soțul său, un prinț rus și escaladează vârful Mönch pe care pune tricolorul românesc!
În anul 1849 s-a căsătorit cu un prinț rus, locuind în Rusia Țaristă și pictând, creațiile sale fiind expuse la Muzeul Ermitaj. Elena Ghica s-a situat pe poziții filo-franceze și filo-engleze în timpul Războiului Crimeii, fiind aspru pedepsită de autorități.
Datorită revoltei sale față de condiția femeii în Rusia, ea a plecat, despărțindu-se de soț. S-a stabilit în Elveția. Aici, s-a remarcat prin pasiunea pentru drumeții montane și alpinism. În 1855 a escalladat vârful Mönch (4 110 m) pe care a arborat un drapel românesc, devenind prima alpinistă româncă din istoria românească.
Descendentă a familiei domnitoare Ghica, un globe trotter la feminin!
Elena Ghica a fost poate prima scriitoare modernă din România. S-a preocupat de probleme pe care cu greu le-ar fi abordat o femeie chiar din pătura boierească a vremii. Pur și simplu, a decis să valorifice tragicul destin al domnitorului Grigore III Ghica, asasinat la Iași pentru că nu dorise să cedeze Bucovina austriecilor.
Viața a purtat-o pretutindeni în lume, ajungând și în America de Nord, America de Sud, alcani. A scris lucrări dedicate mișcării feministe a scris o lucrare despre Grigore al III-lea Ghica, domnitorul Moldovei asasinat în 1775 pentru că refuzase să permită cedarea Bucovinei către Habsburgi. A scris în mai multe limbi, lucrări de istorie, memorialistică, din care se degajă problema națională și socială a Principatelor Române.
Federația Balcanilor - un vis al Elenei Ghica, până la moartea sa
A visat la o uniune a Balcanilor, a căror forță geopolitică a intuit-o cu mult înainte ca istoriografia să consemneze noțiunea geopolitcă de Balcani pe plan mondial. A avut curajul să lupte pentru emanciparea femeii deși nu îi va fi ușor. Pe scurt, a fost o temerară și o deschizătoare de drumuri, iar la finalul vieții, un filantrop.
A adoptat pseudonimul literar Dora d'Istria, în amintirea bătrânului Istru-Dunărea, fluviul care udă pământul românesc, în drmul său necontenit spre Marea Neagră. S-a stabilit în Florența, unde a purtat corespondență inclusiv cu Giuseppe Garibaldi, propunând ”Federația Balcanică”.
A murit la 17 noiembrie 1888, în Italia. A lăsat întreaga sa avere Spitalului Pantelimon din București.