Drona Shahed-136, care a survolat România, o armă low cost

În cursul zilei de sâmbătă, o dronă Shahed - 136, folosită de Rusia în războiul din Ucraina, a survolat mai bine de 50 de minute teritoriul României. Incidentul a stârnit numeroase reacții la nivel internațional, mai ales că, deși a fost monitorizată de două avioane F-16, drona nu a fost doborâtă de autoritățile române. Însă ce caracteristici are drona Shahed-136, denumită și Geran?

Shahed-136 este un sistem de muniție de tip loitering, dezvoltat de compania iraniană Iran Aircraft Manufacturing Industrial Company (HESA), parte a Iran Aviation Industries Organization (IAIO). Aceasta este o structură de stat, aflată sub controlul Ministerului Apărării și al Logisticii Forțelor Armate din Iran.

Costul unei asemenea drone variază între 20.000 și 50.000 de dolari, ceea ce o face foarte accesibilă.

Dronele de acest tip, cunoscute și sub denumirea de „drone kamikaze” sau „suicide drones”, au intrat în serviciul armatei iraniene începând cu anul 2021.

Prețurile carburanților nu vor scădea prea curând: Criza ar putea dura până la iarnă

Declin pe bursele europene, Acțiunile Kering și Hermes, în cădere liberă la Paris. BVB București a deschis pe roșu

Ulterior, ele au fost exportate și folosite de Rusia în conflictul din Ucraina. Rebranduite de armata rusă, aparatele au primit denumirile Geran-2 sau Geranium-2.

Au fost utilizate în operațiuni „one-way attack”

Potrivit Ministerului Apărării din Regatul Unit, forțele ruse ar fi lansat, doar începând din martie 2023, cel puțin 71 de drone Shahed de tip „one-way attack” asupra diferitelor ținte din Ucraina.

Responsabilitatea pentru proiectarea și producția acestor UAV-uri aparține Shahed Aviation Industries Research Center, o unitate integrată în Forțele Aerospațiale ale Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC ASF).

Ucraina a lansat producția unei drone similară cu Shahed, pe care o folosește Rusia. sursa foto: Telegram

Caracteristicile tehnice ale Shahed-136

Shahed-136 are dimensiuni relativ reduse, dar capacități considerabile pentru misiuni de atac.

• Lungime: 3,5 metri

• Anvergura aripilor: 2,5 metri

• Greutate totală: 200 kilograme

• Formă: aripă delta, cu cârme de stabilizare la extremități

• Încărcătură: până la 40 de kilograme de exploziv, montată în partea din față

Drona este concepută să fie lansată de pe platforme mobile, inclusiv camioane militare sau comerciale.

Sistemul de propulsie și performanțe

Lansarea se face cu ajutorul unei rachete montate sub fuselaj, care se separă imediat după decolare printr-un sistem special de desprindere.

Ulterior, drona este propulsată de un motor Mado MD550, cu patru cilindri și două timpi, situat în partea din spate. Motorul pune în mișcare o elice cu două pale, în configurație de tip pusher.

Viteza maximă pe care o poate atinge este de 185 km/h, iar raza de acțiune declarată este de 2.500 de kilometri.

Alte variante din familia Shahed

Iranul a dezvoltat mai multe modele de drone în cadrul familiei Shahed, adaptate pentru misiuni variate:

• Shahed-131 – versiune mai mică a Shahed-136, cunoscută în Rusia sub numele Geran-1. Are stabilizatoare doar în partea superioară a aripilor.

• Shahed-121 – variantă destinată supravegherii, recunoașterii și misiunilor de intelligence, fără armament.

• Shahed-123 – un model mai mic, folosit de IRGC în Siria în 2013.

• Shahed-129 – dronă pentru recunoaștere și atac, capabilă să transporte până la 400 kg de armament, cu autonomie de 24 de ore și rază de 2.000 km.

• Shahed-171 – lansată în 2014, inspirată din modelul american RQ-170 capturat de Iran în 2011.

• Shahed-149 Gaza – cel mai mare model, introdus în 2021. Este un UAV de tip MALE (Medium-Altitude Long-Endurance), similar cu MQ-9 Reaper din SUA, utilizat pentru atac și recunoaștere.

• Alte variante includ Shahed-141, Shahed-191 și Shahed-783, fiecare având roluri specifice în arsenalul iranian.

Dronele Shahed, implicate în controverse internaționale de amploare

Dronele Shahed au fost implicate în numeroase controverse, fiind folosite în conflicte regionale și în atacuri asupra unor obiective strategice.

• 2018 – Israelul a anunțat că a doborât un UAV Shahed care ar fi intrat în spațiul său aerian venind dinspre Siria.

• 2019 – Statele Unite au acuzat Iranul că a sprijinit rebelii houthi din Yemen cu drone Shahed-136, furnizându-le informații și suport logistic. Aceleași drone au fost implicate în atacurile asupra facilităților petroliere din Arabia Saudită, în septembrie 2019.

• 2022 – Uniunea Europeană a impus sancțiuni Iranului pentru furnizarea de drone către Rusia, în octombrie. O lună mai târziu, și Statele Unite au sancționat companiile implicate în producția și transferul acestor UAV-uri către Moscova.

Impactul pe care dronele Shahed l-au avut asupra războiului din Ucraina

Utilizarea dronelor Shahed de către Rusia a schimbat dinamica unor atacuri asupra infrastructurii ucrainene. Deși viteza și tehnologia lor nu se compară cu dronele de ultimă generație produse de state occidentale, avantajele lor sunt costul redus, raza mare de acțiune și posibilitatea de a fi lansate în număr mare.

Aceste caracteristici le fac eficiente în atacuri de tip „saturație”, în care apărarea antiaeriană este obligată să intervină constant, consumând resurse semnificative.