Parchetul General, condus de Alex Florența, refuză să ofere un răspuns cu privire la decizia de a închide dosarul lui Călin Georgescu. În cadrul acestuia, el era anchetat pentru elogierea criminalilor de război și cultul legionarilor.

Călin Georgescu, anchetat pentru elogierea criminalilor de război

În urma solicitărilor ISE, Parchetul General refuză să ofere un răspuns pentru închiderea dosarului lui Călin Georgescu pentru elogierea criminalilor de război și cultul legionarilor. Dosarul a fost închis în timpul procurorului general Gabriela Scutea, motivul fiind că fapta nu e prevăzută de legea penală.

„Având în vedere caracterul nepublic al procedurii în timpul urmăririi penale (…) documentul solicitat nu vă poate fi furnizat”, informează biroul de informare și relații publice.

Călin Georgescu despre Zelea Codreanu: „față de martiri nu poate să aibă păreri”

Călin Georgescu a discutat la Antena 3, la 31 ianuarie 2022, atunci când era președintele de onoare al AUR (după ce fusese propunerea de premier a partidului extremist) despre Zelea Codreanu și Ion Antonescu.

Acesta a afirmat că „față de martiri nu poate să aibă păreri” și că „îngenunchează în fața poporului român”. Atunci când a fost întrebat despre Holocaustul din România, el a declarat că poporul român nu este „anti nimic” în general.

„Am două observații: 1. Toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, dar în general un lider autentic este cel care spune adevărul și, dacă nu spui adevărul, nu ai cum să fii lider. Istoria a fost mistificată și sunt foarte mulți oameni fabricați, iar puterea a fost luată pe bani în ultima perioadă, în ultimii 30 de ani. Sub acest aspect, referitor la întrebare, trebuie să păstrăm un echilibru.

Au fost și fapte bune, și fapte pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru (crimele comise de legionari sunt un fapt, ba mai mult, Mișcarea Legionară fondată de Corneliu Zelea Codreanu a folosit asasinatul ca armă politică, n.red.). Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră (…) Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane (…) (Despre asasinarea lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu la ordinul legionarilor, n.red.) Când istoria este mistificată, nu ai ce să discuți”, a spus acesta în anul 2022.

Mai mult, la o săptămână distanță, el a reafirmat, la postul România TV, cele spuse, declarând că „nu se dezice”.

Dosarul a fost închis după patru luni

După ce Georgescu i-a lăudat pe liderul pe mareșalul nazist Ion Antonescu, vinovat de Holocaustul din România și liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu, procurorii s-au sesizat din oficiu. Dosarul penal a fost deschis în temeiul art. 5 din OUG 31/2002:

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi”.

Cu toate acestea, la patru luni după deschiderea dosarului el a fost închis deoarece fapta nu e prevăzută de legea penală.

Rolul României în Holocaust

Prima măsură discriminatorie oficială a fost luată de guvernul Cuza/Goga. În ianuarie 1938, s-a adoptat un decret care a fost baza retragerii cetățeniei române a unui număr de 225.222 de evrei din peste peste 800.000 care trăiau în România în acea perioadă.

A fost instaurat regimul național-legionar condus de Ion Antonescu pe 6 septembrie, care era aliat cu Mișcarea Legionară. Astfel, s-a trecut la legiferarea unor măsuri de excludere din viața publică a evreilor și de spoliere economică a lor.

În ianuarie 1941 peste 120 de evrei în Pogromul de la București au fost uciși de către legionari, care erau angajați într-o luptă pentru putere cu Antonescu. În vara anului 1941, după intrarea României în războiul împotriva URSS, violențele fizice împotriva evreilor s-au generalizat.

O parte integrantă a Holocaustului este constituită de pogromul de la Iași și Trenurile Morții, deportările și marșurile morții în Transnistria, „curățirea terenului” în Basarabia, Bucovina și Herța, masacrele din Transnistria (Bogdanvka/Golta, Odessa, Berezovka, etc), lagărele de pe întreg teritoriul Transnistriei și deportarea romilor în vara lui 1942.

Antonescu a vrut să curețe România de evrei, supundându-i unei politici de genocid pe cei din Basarabia, Bucovina (inclusiv sudul neocupat de URSS în iunie 1940), Herța, Dorohoi (neocupat de sovietici în iunie 1940) și Transnistria.

Evreii din Sudul Transilvaniei și Vechiul Regat au reușit să scape de deportarea în masă în vara anului 1942. Atunci, Antonescu s-a răzgândit nu a mai acceptat punerea în practică a planului german care dorea deportarea a 275.000 de evrei în lagărul de la Belzec.

Statul român este responsabil pentru moartea a 11 mii de romi

Conform Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, publicat în 2004, statul român se face responsabil de moartea a 11 mii de romi și 280 – 380 mii evrei în perioada 1940 – 1944.

În 1946, Tribunalul Poporului l-a condamnat pe Ion Antonescu pentru crime de război, iar în urma unui recurs care ar fi presupus reabilitarea fostului mareșal, în 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sentința.

Legile aplicate după 22 de ani

Parchetul General condus de procurorul Alex Florența din 30 martie 2023 nu a trimis în judecată nicio persoană pentru legionarism sau apologia criminalilor, chiar dacă extremismul exploda în România, inclusiv în Parlament, conform unei analize G4Media.

Autoritățile au început să aplice legea care interzice antisemitismul, legionarismul, xenofobia, fascismul, apologia criminalilor de război și alte componente ale extremei drepte doar după 22 de ani de la aplicarea ordonanței de urgență care condamnă penal aceste lucruri.

De asemenea, statul român pedepsește penal minimizarea sau negarea Holocaustului, dar și discursul urii sau pe cel discriminatoriu. În timp ce extremiștii îl comemorau anual la Tâncăbești cu salutul legionar pe Corneliu Zelea Codreanu sau politicienii instigau la ură, plângerile Institului pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, ale organizațiilor evreiești sau ale diplomaților au fost ignorate.

Inspectoratul General al Poliției Române sau Parchetul General nu au transmis comunicate de presă, nu au făcut conferințe de presă sau declarații în care să vorbească despre aceste fenomene, să transmită că monitorizează fenomenul extremist din România și să amintească că există o lege care pedepsește penal astfel de manifestații.