„Evenimentul zilei” vă prezintă cazul care a produs un adevărat cutremur în magistratură. Toți judecătorii și procurorii implicați în acest dosar sunt, în acest moment, verifi cați de Consiliul Superior al Magistraturii

Procuroriii anti corupție au contestat decizia de achitare a Marianei Rarinca, femeia care a stat șase luni în arest preventiv după ce a fost acuzată că a șantajat-o pe șefa Curții Supreme, Livia Stanciu. Este vorba de o cerere excepțională, contestație în anulare, o premieră în activitatea DNA, de a cere desființarea unei sentințe definitive și rejudecarea cazului. Solicitarea a fost depusă, vineri, la Curtea de Apel București.

Dezvăluiri în direct

De partea cealaltă, după ce a aflat de contestația procurorilor, Mariana Rarinca a apărut la postul Antena 3, sâmbătă seara. A făcut niște declarații incendiare, care vor fi credibile atunci când vor fi și probate. Rarinca a susținut că, în 2014, la domiciliul ei au fost trimise două echipaje de la DNA pentru a ridica niște obiecte. Acestea erau, de fapt, dosare de-ale soțului Liviei Stanciu, avocatul Andrei Stanciu, pentru care Rarinca a lucrat 12 ani.

FOTO: Livia Stanciu FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Dosarele respective, a spus Mariana Rarinca, erau însă depuse la Poliția și Parchetul Galați. „Erau dosare ale soțului care ar putea să-i creeze doamnei Livia Stanciu mari probleme, i-ar afecta imaginea de reper de corectitudine și de moralitate”, a spus femeia. Rarinca a susținut că SRI ar putea să facă publice discuțiile ei cu Livia Stanciu fiindcă e sigură că au existat înregistrări ambientale. A invocat un dialog cu Livia Stanciu, în care au vorbit despre dosare răsunătoare, iar ca exemplu l-a dat pe cel al lui Adrian Năstase, afirmând că președinta Curții Supreme era foarte supărată că fostul premier a făcut avere, deține o fermă la Cornu, iar ea e plină de datorii. Rarinca a susținut că Traian Băsescu a numit-o pe Livia Stanciu la șefia ÎCCJ la rugămințile a doi oameni, dintre care a nominalizat doar unul: deputatul PDL de Galați Mircea Toader, bun prieten cu soțul Liviei Stanciu. În finalul intervenției, Mariana Rarinca a declarat că a scris în închisoare tot ce i s-a întâmplat, tot ce știe și că a pus la păstrare aceste documente în locuri sigure.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, prevăzută de art. 426-432 din Codul de Procedură penală și care poate fi făcută de procuror sau de partea vătămată. DNA a invocat în solicitarea sa articolul 426, lit d. din perspectiva articolului 64 alin. 1 lit. f) Cod Procedură penală, în sensul că există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorului ar fi putut fi afectată. Procurorii arată în cererea depusă la instanță că unul dintre judecătorii care au dat decizia, Risantea Găgescu, s-ar fi antepronunțat și nu ar fi fost imparțială. Completul a fost format din doi judecători, cel de-al doilea magistrat a fost Damian Dolache.

Motivele

Pe scurt, arată DNA, în timpul procesului, Găgescu i-ar fi cerut Marianei Rarinca, pe 22 aprilie 2015, să arate dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în infracțiunea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen al apelului (25 martie 2015). Tot la același termen, Găgescu a dispus efectuarea unei adrese către Livia Stanciu dacă înțelege să depună plângere pentru hărțuire. Astfel, susțin cei de la DNA, s-ar fi antepronunțat.

Un alt motiv, un interviu dat de Găgescu în fața membrilor CSM, în mai 2013, pentru promovarea la Curtea Supremă. Atunci ar fi avut un schimb de replici cu Livia Stanciu. Există o suspiciune rezonabilă că „imparțialitatea judecătorului a fost afectat”, arată DNA.

Interviul din 2013

Dialogul din 16 mai 2013, dintre Risantea Găgescu (foto) și Livia Stanciu, de la interviul pentru un post de judecător la Curtea Supremă. Potrivit DNA, Stanciu a avut un dialog direct cu Găgescu tocmai pe tema unor soluții posibile în raport cu situații ipotetice, iar convingerile personale ale judecătorului cauzei ar fi fost confuze în raport cu eroarea judiciară și cazuri de casare, și ar creea ideea clară că o soluție de achitare este rezultatul erorii judiciare.

FOTO: Risantea Găgescu 

Stanciu: Ce înțelegeți prin eroare judiciară doamnă…

Găgescu: Când există o eroare judiciară.

Stanciu: Da, asta vă întrebam: ce înțelegeți prin eroare judiciară dvs.? Ca să înțeleg și eu.

Găgescu: Mă scuzați, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greșit.

Stanciu: Sau invers.

Găgescu: Sau invers - condamnările. Deci este singura… dar foarte rar, cred că sunt situațiile foarte rare. Numai atunci aș face opinie separată.

Ce spune legea

Decizia definitivă de achitare a fost dată pe 20 mai 2015. În cazul Livia Stanciu - Mariana Rarinca, nici victima și nici inculpata nu au depus, anterior pronunțării, cerere de recuzare împotriva unuia dintre judecătorii completului de la Curtea de Apel București pe motiv de incompatibilitate, în timpul judecării procesului de la apel. Legea arată explicit aceste cazuri:

1. Judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată (articolul 64 al.1 lit.f. Cod Procedură penală).

2. Persoana incompatibilă este obligată să declare președintelui instanței că se abține de a participa la procesul penal, cu arătarea cazului de incompatibilitate și a temeiurilor de fapt care constituie motivul abținerii. (articolul 66 al.1 Cod Procedură penală) . „Analiza interviului susținut în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la data de 16.05.2013, precum și succesiunea măsurilor dispuse în cursul judecării cauzei în apel, la cele trei termene de judecată, reflectă antepronunțarea și lipsa de imparțialitate a judecătorului Risantea Găgescu", arată procurorii DNA.

Unul din sms-urile trimise de Mariana Rarinca, în care femeia cerea Liviei Stanciu 20.000 de euro. „Eu am perceput mesajele ca amenințări”, scria, în plângere, Livia Stanciu.

Cronologia completă a unui caz controversat

4 IUNIE 2014 Livia Stanciu a făcut plângere penală la DNA împotriva Marianei Rarinca din Galați, angajată a soțului ei de 12 ani.

10 IUNIE 2014 Rarinca este reținută de procurorii Carmen Damian și Iulian Păncescu.

10 IUNIE 2014: Prima declarație a președintei ÎCCJ, Livia Stanciu, făcută presei: „Această doamnă, care a lucrat la cabinetul soțului meu, decedat în urmă cu trei ani și jumătate, m-a apelat spunându- mi că soțul meu ar avea o datorie de 20.000 de euro la dumneaei. Desigur că am manifestat inițial toată disponibilitatea pentru a clarifica această situație, deși mi s-a părut absurdă după trei ani și jumătate. I-am solicitat să-mi furnizeze date concrete ce reprezintă suma respectivă. Mi-a comunicat că aceasta ar reprezenta contracte de asistență juridică care nu au fost onorate de soțul meu, ca urmare a decesului acestuia. I-am cerut, din nou, cu insistență, în acea discuție, să-mi prezinte elemente concrete cu privire la situația res pectivă. În mai multe rânduri, în discuție, a evitat. În finalul ei m-a amenințat că dacă nu îi dau suma de 20.000 de euro va întreprinde acțiuni de defăimare a mea”.

FOTO: 10 iunie 2014: Mariana Rarinca este scoasă încătușată din sediul DNA FOTO: CAPTURĂ TV

10 IUNIE 2014 Rarinca este arestată, pentru 30 de zile, de judecătoarea Manuela Mladin Golea de la Tribunalul București (TMB), contestația a fost respinsă de judecatoarea Alina Petronela Mosneagu de la Curtea de Apel București (CAB).

1 IULIE 2014 Procurorii DNA o trimit în judecată pe Rarinca, dosarul ajunge pe masa judecătorului Andi Malaliu (TMB).

3 IULIE 2014 Judecătorul Andi Malaliu (TMB) constată legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive. Contestația inculpatei Rarinca a fost respinsă de judecătoarea Cristina Carmen Craiu (CAB).

25 IULIE 2014 Rarinca face o cerere de înlocuire a arestării preventive, respinsă de judecătorul Raul Alexandru Nestor (TMB). Contestația ei a fost respinsă și de judecatorul Constantin Luchian Constantinescu de la instanța superioară (CAB).

30 IULIE 2014 Judecătoarea Daniela Toader (TMB) constată legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive, iar contestația a fost respinsă de judecătorul Constantin Luchian Constantinescu (CAB)

20 AUGUST 2014 Rarinca i-a transmis o scrisoare Laurei Codruța Kovesi în care susține că este nevinovată și cere să aibă parte de un proces echitabil: „Niciun mesaj și nicio convorbire telefonică nu spune că am cerut așa ceva, ci toate mesajele spun că vreau să-mi plătească datoria care o are la mine. De ce nu crede nimeni că Livia Stanciu are datorii?”.

26 AUGUST 2014 Judecătorul Andi Malaliu (TMB) constată legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive, iar contestația a fost respinsă de judecătoarea Corina Dăescu (CAB).

22 OCTOMBRIE 2014 Judecătorul Andi Malaliu (TMB) constată legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive, iar contestația a fost respinsă de judecătoarea Corina Ciobanu (CAB).

30 OCTOMBRIE 2014 Rarinca face o cerere de strămutare a dosarului la CAB, dar cererea a fost respinsă ca nefondată.

19 NOIEMBRIE 2014 Judecătorul Andi Malaliu (TMB) constată legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive, iar contestația a fost respinsă de judecătorul Victor Ionuț Voina (CAB).

18 DECEMBRIE 2014 Judecătorul Andi Malaliu (TMB) o condamnă pe Rarinca la 3 ani de închisoare cu suspendare și decide eliberarea de îndată a femeii, după 191 de zile de arest, dar decide ca inculpata să efectueze 60 de zile de muncă în folosul comunității.

20 MAI 2015 Judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache de la CAB decid achitarea Marianei Rarinca.

26 MAI 2015 Livia Stanciu a declarat, referitor la achitare, că nu poate comenta o hotărâre judecătorească definitivă pe care are obligația să o respecte.

26 MAI 2015 Președintele Senatului, Călin Popescu- Tăriceanu, a cerut într-o scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis, demisia sau demiterea procurorului șef DNA, Codruța Kovesi, și a șefei Curții Supreme, Livia Stanciu.

27 MAI 2015 Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că sesizează Inspecția Judiciară în legătură cu demersul lui Tăriceanu și va sesiza Inspecția Judiciară în vederea dispunerii de verificări privind activitatea și conduita procurorilor și judecătorilor implicați în soluționarea cauzei.

27 MAI 2015 Premierul Victor Ponta a apreciat că scrisoarea lui Călin Popescu- Tăriceanu și a altor patru senatori, adresată șefului statului, cu o zi înainte, reprezintă „un gest politic”: „Știe toată lumea că președintele țării, și dacă ar vrea, nu poate schimba magistrați din funcție”.

28 MAI 2015 Livia Stanciu a declarat că nu se pune problema să-și dea demisia: „Nu există niciun motiv pentru a-mi da demisia. Ați văzut că s-a făcut de către CSM o solicitare către Inspecția Judiciară. Urmează să verifice Inspecția Judiciară”.

28 MAI 2015 Președintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în care precizează că nu are competențe constituționale sau legale în ceea ce privește înlăturarea din funcție a președintelui ÎCCJ și a procurorului-șef al DNA.

29 MAI 2015 Procurorii DNA fac o contestație în anulare la CAB, care a ajuns pe masa judecătorilor Mihaela Nițu și Cristina Carmen Craiu. Termenul de judecare a contestației este 24 iunie 2015.