„Am fost un norocos şi un răsfăţat al soartei şi al artei. Am dat înzecit şi am primit însutit”, trăgea linie, în urmă cu cinci ani, într-un interviu, Vladimir Şetran.

„S-a stins artistul şi profesorul Vladimir Şetran. Dumnezeu să-l odihnească! (1935- 2022)”, anunţă Uniunea Artiştilor Plastici din România, într-o postare pe Facebook.

Vladimir Şetran s-a născut la 23 martie, 1935, în comuna Dăncăuţi, lângă Hotin.

Între anii 1949 şi 1953 urmează cursurile Liceului de Artă din Cluj, clasa profesorului Constantin Ilea.

Absolvă în 1964, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, clasa profesorului Ion Marşic.

Între anii 1964 şi 2010 este cadru didactic la Academia de Arte din Bucureşti şi întemeiază, împreună cu Ion Bitzan şi Paul Bortnovski, secţia de design.

Grapa maestrului

Managerul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil Ştefan Niţulescu, deplânge, de asemenea, moartea artistului.

„S-a stins, în tăcere, un om care mi-a fost foarte drag: artistul Vladimir Doru Şetran. Un mare artist, capabil să iubească viaţa, oamenii, arta, cu pasiune, cu dăruire, până la sacrificiu.

Acum mai mulţi ani, când a dăruit un obiect din colecţia sa etnografică Muzeul Naţional al Ţăranului Român, maestrul Şetran mi-a spus:

'Mă despart cu greu de grapa asta, care este, în sine, o operă de artă, dar voi veţi avea mai mare grijă de ea'.

Noi ne despărţim îngrozitor de greu de el. Dumnezeu să îl aibă în grija sa, mai mult decât am fost noi în stare să avem grijă de el! Dumnezeu să îl odihnească!”, a scris Niţulescu, pe Facebook.

Pionierul design-ului

Potrivit annartgallery.ro, Vladimir Şetran este unul dintre primii şi cei mai influenţi profesori ai design-ului românesc.

Format în Cluj şi Bucureşti, Şetran are o operă impresionantă, construită pe parcursul a peste jumătate de secol: pictură figurativă şi abstractă de mare forţă, desen şi grafică, toate în reprezentări hedonistice - celebrele sale nuduri, dar şi auster-reflexive ale lumii şi ale geografiei de detaliu a lumii înconjurătoare.

Palmares

Artistul are în palmares expoziţii în România şi în străinătate - de la Paris la Praga, de la Moscova la Viena şi Ulan Bator şi cu o răsunătoare participare în 1971 la Praga - şi participări remarcabile la Bienala tinerilor artişti de la Paris în anii '60 sau la Festivalul Internaţional de la Edinburgh, în 1971, prin galeria Demarco.

În 2020, a participat în expoziţia de referinţă 24 de argumente, la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. Are lucrări în colecţii private în România, Franţa, Austria, Germania, SUA, Turcia, Liban şi Marea Britanie, scrie Agerpres.