Social
DIICOT se opune dezincriminării consumului de droguri. Ce riscuri identifică procurorii în proiectul depus la Senat
Sursa Foto- Dreamstime
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) contestă proiectul de lege care prevede dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu și înlocuirea pedepselor cu închisoarea cu amenzi contravenționale. Procurorii susțin că inițiativa nu face o delimitare clară între consumatori și traficanți și ar putea crea vulnerabilități în combaterea traficului de droguri.
DIICOT critică proiectul care schimbă pedepsele pentru droguri
Poziția instituției apare într-un document de 20 de pagini, publicat luni, în care sunt analizate prevederile proiectului depus la Senat de senatorii Victoria Stoiciu, neafiliată, Cristian Ghinea, de la USR, și Daniel Fenechiu, de la PNL, care și-a retras între timp semnătura.
Inițiativa legislativă propune ca deținerea de droguri pentru consum propriu să nu mai fie pedepsită cu închisoarea, ci cu o amendă contravențională cuprinsă între 1.000 și 3.000 de lei. DIICOT consideră însă că modificările propuse nu rezolvă problemele identificate de inițiatori, ci pot genera dificultăți suplimentare pentru anchetatori și instanțe.
„Propunerea legislativă nu poate fi susținută, nici în forma inițiatorului, nici prin amendamente punctuale. Viciile sale nu țin de redactare, ci de concepție: proiectul renunță la răspunsul penal fără să instituie vreun criteriu care să separe consumatorul de traficant, transferă calificarea faptei de la procuror la agentul de poliție, sancționează cu amenzi de câteva sute de lei fapte pe care convențiile la care România este parte obligă statul să le incrimineze și deschide traficanților mai multe căi de a scăpa de răspunderea penală. Expunerea de motive care îl însoțește este contrazisă, în puncte esențiale, de propriile date și de propriile anexe”, susține DIICOT.
Sursa: Inquam Photos / Alexandru Busca
DIICOT susține că proiectul nu diferențiază consumul propriu de trafic
Unul dintre principalele argumente ale procurorilor vizează lipsa unor criterii clare pentru separarea deținerii de droguri în scop personal de activitățile de trafic. Potrivit instituției, proiectul nu definește „consumul propriu” și nu stabilește praguri cantitative pentru diferitele substanțe.
În aceste condiții, orice cantitate de droguri pentru care nu poate fi demonstrată destinația comercială ar putea atrage o amendă contravențională, inclusiv atunci când cantitatea este mare.
DIICOT atrage atenția că aceeași faptă ar putea fi încadrată fie drept contravenție, fie drept infracțiune, diferența fiind stabilită în funcție de concluziile agentului constatator. În prezent, traficul de droguri poate fi pedepsit cu închisoarea de la 3 la 10 ani sau de la 5 la 15 ani, în funcție de încadrarea juridică și de natura faptei. Pentru anumite operațiuni de introducere a drogurilor în țară, pedepsele pot ajunge la 20 de ani de închisoare.
Procurorii compară propunerea cu legislația din Portugalia și Republica Moldova, invocate de inițiatori drept exemple de reglementare. Potrivit DIICOT, Portugalia folosește drept reper cantitatea necesară consumului mediu individual pentru o perioadă de 10 zile, în timp ce Republica Moldova stabilește limite cantitative distincte pentru fiecare substanță.
Instituția susține că proiectul depus la Senat nu oferă garanții similare pentru a împiedica invocarea consumului propriu în situații care ar putea ascunde activități de distribuție.
Polițiștii ar urma să stabilească dacă fapta este contravenție sau infracțiune
O altă problemă semnalată de DIICOT privește transferul responsabilității de încadrare a faptei de la procuror către agentul de poliție care constată deținerea drogurilor.
Potrivit proiectului, agentul constatator ar ridica substanțele și ar aplica amenda, iar procurorul ar putea ajunge să cunoască situația numai dacă polițistul apreciază că există indicii privind săvârșirea unei infracțiuni și sesizează organele de urmărire penală.
DIICOT consideră că această procedură ar putea permite ca unele situații să fie încadrate drept contravenții fără o verificare penală completă.
„Riscul nu este teoretic. Discreția de a califica drept ‘consum propriu’ o cantitate deținută de un distribuitor stradal, urmată de achitarea a jumătate din minimul amenzii, creează o zonă de vulnerabilitate la presiuni și corupție, fără niciun mecanism de verificare ulterioară, cu atât mai mult cu cât, astfel cum se arată la pct.3.5, sancționarea contravențională definitivă poate bloca o urmărire penală ulterioară.”
Procurorii mai susțin că nici controlul instanțelor nu ar compensa în totalitate această schimbare, deoarece plângerile împotriva amenzilor ar fi soluționate în procedura contravențională, nu în cadrul unui proces penal.
Droguri. Sursa foto: azerbaijan_stockers/Freepik.com
DIICOT invocă diferențele dintre legislația României și cea din alte state europene
Instituția contestă și modul în care inițiatorii folosesc exemplele altor țări pentru a susține modificarea legislației.
În cazul Țărilor de Jos, DIICOT arată că deținerea, vânzarea și producerea drogurilor sunt interzise prin lege, iar toleranța față de anumite fapte se bazează pe regulile aplicate de procurori în privința urmăririi penale.
În Belgia, deținerea de canabis pentru uz personal a rămas infracțiune, iar procurorul sau instanța penală decide măsurile aplicabile. Poliția constată fapta și întocmește documentele necesare, fără a prelua rolul autorităților judiciare în stabilirea răspunderii penale.
Potrivit DIICOT, aceste exemple nu susțin soluția propusă în România, deoarece alte sisteme juridice păstrează mecanisme prin care autoritățile judiciare pot interveni în funcție de gravitatea faptelor.
Procurorii avertizează că unele fapte ar putea rămâne nesancționate
Proiectul prevede și posibilitatea ca o faptă investigată inițial ca trafic de droguri să fie încadrată ulterior drept contravenție, dacă ancheta stabilește că substanțele erau destinate consumului propriu.
DIICOT consideră că acest mecanism ar putea deveni inaplicabil în numeroase cazuri din cauza termenului de prescripție de un an pentru aplicarea sancțiunii contravenționale.
Anchetele privind traficul de droguri pot dura mai mult de un an, inclusiv din cauza analizelor de laborator și a complexității probatoriului. Dacă cercetările nu demonstrează existența traficului, dar termenul pentru aplicarea amenzii a expirat, fapta ar putea rămâne nesancționată.
Procurorii susțin că proiectul nu oferă o soluție pentru această situație și nici nu stabilește mecanisme suficiente pentru a evita pierderea posibilității de sancționare.
Dezincriminarea importului de droguri ar putea încălca obligațiile internaționale
DIICOT contestă și prevederile care ar permite sancționarea contravențională a unor operațiuni de import și export de droguri pentru consum propriu.
Potrivit procurorilor, convențiile internaționale la care România este parte nu susțin extinderea excepțiilor de la răspunderea penală în forma propusă de inițiatori. Instituția consideră că anumite prevederi ale proiectului ar putea intra în conflict cu obligațiile asumate de statul român prin tratatele internaționale.
Un alt risc semnalat privește comenzile de droguri din străinătate. O persoană care primește un colet cu astfel de substanțe ar putea invoca destinația pentru consum propriu, ceea ce ar îngreuna stabilirea caracterului infracțional al operațiunii.
DIICOT susține că, în lipsa unor praguri cantitative și a unor criterii clare, anchetatorii ar întâmpina dificultăți în investigarea rețelelor care comercializează droguri prin intermediul comenzilor online și al transporturilor internaționale.
Achitarea amenzii ar putea împiedica ulterior anchetarea traficului
Un alt argument al DIICOT se referă la principiul juridic potrivit căruia o persoană nu poate fi judecată sau sancționată de două ori pentru aceeași faptă.
Procurorii arată că, dacă o persoană primește o amendă contravențională pentru deținerea unor droguri, iar ulterior apar probe că substanțele erau destinate vânzării, deschiderea unui dosar penal ar putea întâmpina obstacole juridice.
În anumite condiții, procesul-verbal contravențional rămas definitiv poate fi considerat o hotărâre definitivă în sensul regulilor privind interdicția dublei sancționări. DIICOT susține că proiectul nu prevede un mecanism clar prin care amenda să poată fi înlăturată dacă sunt descoperite ulterior indicii privind traficul.
Instituția avertizează că această lipsă de reglementare ar putea îngreuna anchetele și ar putea permite unor persoane implicate în distribuția drogurilor să evite răspunderea penală.
DIICOT susține că proiectul nu garantează accesul consumatorilor la tratament
Deși inițiativa legislativă invocă o abordare axată pe sănătatea publică, DIICOT consideră că proiectul nu instituie un mecanism obligatoriu prin care persoanele care dețin droguri pentru consum propriu să fie evaluate și îndrumate către servicii de specialitate.
Evaluarea ar fi facultativă pentru adulți, s-ar realiza numai cu acordul persoanei, iar participarea la un program de asistență ar depinde de consimțământul acesteia. Refuzul sau abandonarea programului nu ar atrage consecințe.
În plus, decizia de a îndruma o persoană către evaluare ar reveni agentului de poliție care aplică sancțiunea.
DIICOT avertizează că, fără o legătură efectivă între sancțiune și accesul la servicii de asistență, consumatorii ar putea ieși din evidențele judiciare fără să ajungă în sistemul de sprijin medical și terapeutic.
Proiectul ar permite cultivarea și fabricarea drogurilor fără limite cantitative
Procurorii atrag atenția și asupra prevederilor care ar transforma în contravenții anumite activități de fabricare, extragere, preparare și transformare a drogurilor pentru consum propriu, fără stabilirea unor limite cantitative.
Potrivit DIICOT, formularea ar putea acoperi inclusiv amenajarea unor laboratoare improvizate pentru sinteză sau extracție, cu riscuri de incendiu, explozie și intoxicare, precum și cultivarea unor suprafețe de canabis de orice dimensiune, dacă nu este demonstrată intenția comercială.
Instituția amintește că state precum Malta, Luxemburg și Germania au stabilit limite numerice pentru cultivarea canabisului destinat uzului personal.
De asemenea, DIICOT arată că, în Portugalia, cultivarea pentru consum propriu a rămas infracțiune, deși achiziția și deținerea drogurilor pentru uz personal sunt tratate diferit.
Deținerea drogurilor în penitenciare ar deveni contravenție
Proiectul include și situațiile în care persoanele private de libertate dețin droguri pentru consum propriu.
DIICOT avertizează că, potrivit noilor prevederi, astfel de fapte ar putea fi sancționate cu amenzi de 500 sau 750 de lei, în loc să atragă răspunderea penală.
Procurorii consideră că această schimbare ar putea avea consecințe asupra mediului penitenciar, unde circulația drogurilor poate favoriza violența, îndatorarea și relațiile de dominație dintre deținuți.
Instituția susține că eventualele sancțiuni disciplinare nu ar compensa pierderea caracterului penal al faptei.
DIICOT afirmă că volumul de muncă nu s-ar reduce
Inițiatorii proiectului susțin că dezincriminarea deținerii pentru consum propriu ar permite redirecționarea resurselor către combaterea marilor rețele de trafic.
DIICOT consideră însă că activitatea nu ar dispărea, ci s-ar muta către aceleași structuri de poliție specializate în combaterea drogurilor. Agenții ar trebui să constate contravențiile și să aplice sancțiunile, iar analizele de laborator ar rămâne necesare.
În același timp, instanțele ar trebui să soluționeze eventualele plângeri împotriva amenzilor. Procurorii avertizează că termenul de prescripție de un an ar putea conduce la situații în care sancțiunile nu mai pot fi aplicate până la finalizarea procedurilor necesare.
Proiectul ar putea permite redeschiderea unor condamnări definitive
DIICOT atrage atenția și asupra efectelor pe care noile prevederi le-ar putea avea asupra condamnărilor definitive pentru introducerea sau scoaterea drogurilor din țară, dacă faptele au fost săvârșite pentru consum propriu.
Proiectul prevede aplicarea legii penale mai favorabile în anumite situații anterioare intrării sale în vigoare. Procurorii susțin însă că hotărârile definitive nu stabilesc întotdeauna scopul pentru care erau deținute sau transportate drogurile, deoarece acesta nu reprezintă un element constitutiv al infracțiunii de la articolul 3 din Legea nr. 143/2000.
În consecință, instanțele s-ar putea confrunta cu dificultăți atunci când trebuie să stabilească dacă o condamnare intră sub incidența noii reglementări, fără să poată administra probe noi în procedura de aplicare a legii penale mai favorabile.
DIICOT mai arată că proiectul prevede punerea de îndată în libertate a persoanelor arestate exclusiv pentru anumite fapte, fără să stabilească suficient de clar cine și pe baza căror criterii va determina dacă drogurile erau destinate consumului propriu.
Potrivit datelor din anexa expunerii de motive, în 2025 au fost pronunțate 113 condamnări definitive pentru infracțiunile prevăzute la articolul 3, dintre care 88 au presupus executarea pedepsei în detenție.
DIICOT invocă state care au revenit asupra unor măsuri de liberalizare
În documentul transmis public, procurorii contestă și afirmația potrivit căreia dezincriminarea deținerii pentru consum propriu ar reprezenta o direcție generală și inevitabilă la nivel european.
Instituția dă ca exemplu Thailanda, care a scos planta de canabis de pe lista stupefiantelor în 2022, cu excepția extractelor care depășesc concentrația de 0,2% THC. Ulterior, după apariția a peste 18.000 de magazine autorizate și pe fondul preocupărilor autorităților privind dependența și accesul minorilor, vânzarea a fost limitată la prescripția medicală, începând cu 26 iunie 2025.
DIICOT amintește și evoluția legislației din Italia. Legea din 1975 prevedea nepedepsirea deținerii unei cantități moderate pentru uz personal, fără să definească această limită. În 1990, legislația a introdus noțiunea de doză medie zilnică, stabilită prin decret ministerial.
Recomandările noastre
