Printre notele și rapoartele declasificate recent de către CIA, se numără și un document, datând din 5 noiembrie 1971, în care se vorbește despre un general de rang înalt din București, care era agent GRU (agenția de spionaj militar a URSS), dezvăluie jurnalistul Andrei Bădin.

Potrivit articolului publicat pe flux24.ro, în România s-a vorbit foarte puțin despre desconspirarea ageneralului maior Ion Șerb, adjunct al generalului colonel Serbian Tirca, ministru adjunct al forțelor armate. În nota CIA se arată că, pe toată durata anului 1971, serviciile de contra-informații românești au cercetat activitatea mai multor ofițeri din armată, suspectați că ar avea simpatii pro-sovietice.

După ce în casa generalului maior au fost descoperite mai multe documente neautorizate, Ion șerb a fost chemat la sediul serviciului de contrainformații, unde în urma interogatoriului a recunoscut că a fost "recrutat" de colonelul Aleksandr Fedorovich Mușatov, atașatul militar sovietiv la București, cunoscut ca ofițer GRU. Deoarece nu doreau o confruntare directă cu URSS, autoritățile române au decis să-l retrogradeze ca soldat.

Potrivit unui articol apărut, în 1987, în "Orizonturi Roșii", pe baza relatărilor generalului Ion Mihai Pacepa, se pare că Nicolae Ceaușescu, probabil din dorința de a nu tensiona și mai mult relațiile dintre România și URSS, nu l-a executat pe Ion Șerb, dar a ordonat declanșarea unei operațiuni de dezinformare în Occident, potrivit căreia Șerb ar fi fost primul general din blocul sovietic condamnat ca spion. După ce s-a întors din Crimeea, unde a avut o întâlnire cu Leonid Brejnev, în august 1976, Nicolae Ceaușescu a cerut ca Șerb să fie silit să semneze un acord secret, după care să fie eliberat din închisoare și trimis la muncă într-o gospodărie agricolă departe de București.

La rândul său, generalul Nicoae Pleșiță a oferit, în 1999, informații despre cazul Ion Șerb: „Când l-am arestat, era reprezentantul nostru în cadrul comandamentului Tratatului de la Varșovia. A fost pus să sustragă documente, hărți și să le dea rușilor. L-am prins în flagrant. Ceaușescu s-a explicat cu Brejnev, iar la proces i s-a reproșat lui Șerb doar încălcarea regulilor de folosire a documentelor secrete. Era o măsluire ca să nu se cunoască adevărata cauză. Rușilor le-a convenit să nu-i demascăm printr-un proces, dar n-au încetat activitățile contra noastră".

Cine a fost Ion Șerb

Ion Șerb s-a înscris voluntar, în 1944, în divizia Tudor Vladimirescu, unitate a soldaților români capturați și îndoctrinați în Uniunea Sovietică. Între 1947 și 1951, a urmat Academia Militară Voroșilov, iar până în 1954 a urmat și cursuri de pregătire suplimentare. În 1956, era deja general maior și fusese repartizat ca adjunct al ministrului de Interne. Ascensiunea sa militară a continuat până în 1969, când a fost promovat la gradul de general locotenent și comandant al armatei a doua și garnizoanei București.

Era considerat unul dintre cei mai dedicați membri ai partidului comunist, foarte inteligent și conștiincios, lucra uneori și 16-20 de ore pe zi. Vorbea limba rusă fluent, avea calități înăscute de orator, dar și o slăbiciune pentru femei, aventurile sale amoroase fiind celebre, se mai arată în nota CIA.

Potrivit jurnalistului Andrei Bădin, generalul Ion șerb s-a înscris, după 1989, în Partidul Socialist al Muncii, iar în 1996 a câștigat fotoliul de primar în comuna sa natală, Malu cu Flori, din județul Dâmbovița. Patru ani mai târziu, a candidat din nou, dar din partea PRM, însă după pierderea alegerilor s-a retras din viața publică.