Dezastru de securitate la ANCPI, parole stupide. Care este miza militară și vânătoarea de terenuri fără proprietari

Dezastru de securitate la ANCPI, parole stupide. Care este miza militară și vânătoarea de terenuri fără proprietarisursa foto: Arhiva EvZ

România se confruntă cu o vulnerabilitate critică la nivelul infrastructurii de stat, după ce baza de date a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a fost compromisă. Ca urmare a unor parole copilărești folosite de administratori de sistem.

Subiectul a fost dezbătut azi, în cadrul emisiunii „Contrapunct”, moderată de jurnaliștii  EVZ Dan Andronic și Mirel Curea, alături de  colonelul (r) SRI Tudor Păcuraru, care au scos la iveală detalii halucinante despre neglijența instituțională și riscurile uriașe pe care le implică acest atac cibernetic.

Parole de amatori pentru sisteme de interes național

O investigație asupra modului în care era protejată rețeaua IT a cadastrului românesc a dezvăluit o lipsă totală de pregătire a administratorilor de sistem.

Dan Andronic a prezentat în direct parole folosite de responsabilii din mai multe județe.

„Dacă vă uitați, vedeți că parolele pe care le puseseră începeau așa cu PASSW0RD... la Tulcea, la Teleorman, Olt, Galați, Oltenița, Caraș-Severin, Arad, și erau administratori! Alții erau mai inventivi, aveau ANCP1P@sword. (...) Dacă asta nu-i dovadă de prostie și de inconștiență... bănuiesc că oamenii ăștia care se logau ca administratori ar trebui să știe IT”, a subliniat Dan Andronic.

Buget de securitate de 0,2 la sută

În mod paradoxal, bugetul alocat securității cibernetice a fost infim în comparație cu cheltuielile generale pentru digitalizare. În ultimii 10 ani, ANCPI a cheltuit peste 119 milioane de euro pentru servicii IT, însă doar 1,5 milioane de lei pentru apărarea sistemului. Adică aproximativ 200.000 de lei pe an, bani care au mers către securitatea cibernetică în perioada 2019-2023.

„Doar 0,2% din sumele pe care le-au cheltuit pe IT au fost alocate securității cibernetice”, a punctat Andronic.

Contractul de supraveghere permanentă a celor 4.500 de stații de lucru era deținut de o firmă de apartament cu doar doi angajați, care primea 7 lei pentru fiecare computer.

Pericolul militar: Hărțile exacte ale infrastructurii critice, expuse

Colonelul (r) SRI Tudor Păcuraru a avertizat că scurgerea planurilor cadastrale reprezintă un pericol iminent pentru securitatea națională, mai ales în contextul geopolitic actual. Baza de date conține ridicări topografice de înaltă precizie.

„Având acces la planurile cadastrale, practic, dușmanul eventual știe tot. Unde sunt gurile de aerisire de la depozitul sub Casa Poporului, sediul Parlamentului, unde sunt camerele și cum sunt dispuse la Cotroceni, unde este intrarea în acea bretea de metrou cu un singur fir care face legătura între Cotroceni și Izvor. Toate se știu acum la milimetru. Marea nenorocire este că această divulgare de informații are loc într-un context în care armele sunt de mare precizie”, a explicat Tudor Păcuraru.

Miza imobiliară: „Vânătoarea” de terenuri abandonate

Pe lângă riscul de securitate, jurnalistul Mirel Curea a lansat ipoteza că atacul ar putea avea o miză civilă extrem de profitabilă, legată de mafia imobiliară. Obținerea bazei de date ANCPI permite identificarea precisă a proprietăților fără moștenitori direcți.

„Dacă ai de gând să faci niște combinații serioase în materie de restituire a proprietăților, ai nevoie de două chestii: de datele cadastrale ale României și de Arhivele Naționale. În felul ăsta, identifici proprietățile, bunurile imobiliare care nu mai au proprietari și care sunt vânate prin uzucapiune. [...] Un acces total la evidențele cadastrale înseamnă să afli care sunt miile de proprietăți fără stăpân”, a explicat Mirel Curea în podcast.

Cei trei invitați au concluzionat că breșa de la ANCPI este doar simptomul unui sistem informatic de stat lăsat deliberat vulnerabil, în care contractele de securitate sunt direcționate către firme de fațadă, fără ca instituțiile de forță și control din domeniul cyberint să efectueze audituri reale.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]