Mihai Daraban la Forumul de la Neptun: Politicul poate să-și permită să aștepte o negociere, economia nu poate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a declarat, în deschiderea Forumului de la Neptun, că economia țării nu poate funcționa în actualele condiții de incertitudine politică. El a criticat și lipsa de predictibilitate a mediului fiscal din România, arătând că investițiile și angajările nu se pot face într-un sistem în continuă schimbare.

Daraban: Lipsa deciziei a devenit ea însăși o problemă

Mihai Daraban a mai spus, la Neptun, că probabil că pentru politicieni este normal să întârzie negocierile pentru formarea unui guvern, dar mediul de afaceri are de suferit din cauza crizei politice.

„Politica poate să își permită să aștepte o negociere. Economia nu poate. Aceasta este diferența fundamentală pe care trebuie să o înțelegem”, a mai spus președintele CCIR.

De asemenea, președintele CCIR a mai spus că investitorii și oamenii de afaceri au nevoie de rezolvarea crizei politice și de un mediu fiscal previzibil și prietenos.

„Știm care sunt problemele. Le vedem în economie. Le vedem în societate. Le vedem în companii. Le vedem în instituții. Și, mai ales, le vedem în lipsa de încredere care se acumulează de la o lună la alta. Ne-am întâlnit aici pentru că România a ajuns într-un moment în care lipsa deciziei a devenit ea însăși o problemă”, a mai spus Daraban.

„Este important să spun acest lucru de la început: nu avem aceleași interese și nu avem aceleași opinii. (...) Dar există un numitor comun: toți avem nevoie ca România să funcționeze. Iar când funcționarea statului este afectată de incertitudine politică, efectele nu rămân în Parlament sau în sediile partidelor. Ele se transmit direct în economie și în societate. De aici trebuie să pornim”, a mai spus președintele CCIR.

Daraban: Statul trebuie să își reducă propriile vulnerabilități

Activitatea economică este în creștere, sunt mai multe firme, mai mulți angajați, chiar și profit mai mare, a mai spus președintele CCIR, în ciuda condițiilor economice și politice, dar ritmul de creștere al economiei a scăzut.

„Datele economice nu ne permit să tratăm această situație ca pe o simplă dispută politică. Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de doar 0,1% în 2026 – practic, stagnare. În același timp, inflația este estimată la aproximativ 7%, iar deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Aceste cifre trebuie traduse în realitatea de zi cu zi: stagnarea înseamnă investiții care se amână; inflația înseamnă presiune pe veniturile populației; deficitul înseamnă că statul cheltuiește în continuare mai mult decât produce; datoria publică este proiectată să continue să crească.

Mai mult, Comisia Europeană spune explicit că incertitudinea politică internă este un factor care afectează investițiile private și poate submina consolidarea fiscală. Așadar, nu vorbim despre o interpretare politică a situației. Vorbim despre o problemă economică măsurabilă.

Trebuie să avem curajul să spunem și lucrurile mai dificile. România nu poate rezolva această situație punând permanent costul ajustării pe umerii economiei private. Mediul de afaceri înțelege că deficitul trebuie redus. Înțelege că finanțele publice trebuie echilibrate. Înțelege că statul trebuie să cheltuiască responsabil. Dar există o diferență fundamentală între consolidare fiscală și supraîncărcarea fiscală a economiei productive.

Dacă vrem să reducem deficitul, trebuie să avem o discuție serioasă despre:

• eficiența cheltuielilor publice;
• reforma administrației;
• reducerea risipei;
• prioritizarea investițiilor;
• restructurarea companiilor publice ineficiente;
• combaterea evaziunii;
• digitalizarea administrației fiscale;
• un sistem fiscal predictibil.

Nu putem cere economiei să producă mai mult, să investească mai mult și să creeze mai multe locuri de muncă, în timp ce schimbăm permanent regulile jocului. Statul trebuie să își reducă propriile vulnerabilități înainte de a cere economiei private să suporte noi poveri”, a mai spus Mihai Daraban la Neptun.

„Nu mai putem funcționa în paradigma din 1968”

Mihai Daraban a criticat și lipsa unor decizii de modernizare a administrației din România.

„Nu mai putem funcționa în paradigma din 1968. Nu mai putem funcționa cu acest număr de UAT-uri. Mi-aș dori ca una dintre concluziile forumului de la Neptun să fie reorganizarea teritorială a României.

Președintele CCIR a criticat și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe în ceea ce privește reprezentarea economică a României. „Avem un număr mai mare de angajați la Podgorica, în Muntenegru, decât în Japonia. E aglomerație în ambasadele din țările din jurul României. Toți vor să se întoarcă cu mașina acasă”, a mai spus Mihai Daraban.

Forumul de la Neptun este un eveniment prezentat drept cea mai amplă reuniune a organizațiilor reprezentative din România, la care participă reprezentanți ai mediului de afaceri, patronatelor, sindicatelor, universităților și ai Academiei Române.