Vizita săptămânală la singurul magazin al închisorii e, pentru deținut, ca și cum pentru un copil s-ar deschide ușa unei cofetării. Vor să pună mâna pe tot, dar li se dă peste mână și li se spune că nu au voie.

Austeritatea temnițelor îi face pe cei mai mulți dintre clienți să saliveze după tot ce văd, produse banale, de altfel. Pentru condamnați, șunca grasă este ademenitoare, crenvurștii sunt ispititori, brânza este dumnezeiască, iar șnițelele la cutie sunt „de neuitat”.

Săracii și bogătanii, clasele sociale

Cârnații pe care îi ocolim, de obicei, în supermarket ajung să fie ispitori dintr- un singur motiv: cei mai mulți dintre condamnați sunt săraci și fac chetă cu banii scoși din muncă, pentru a putea să-și cumpere un „kil” de cârnați. Mai mult, ei se plâng că prețurile la produsele alimentare de la magazinele aflate după zăbrele sunt mult mai mari, decât la supermarket.


FOTO: Uneori se găsesc și prăjituri în vitrinele alimentare



În schimb, bogătanii ca Dan Voiculescu și Ioan Nicolae suspină că nu pot cheltui, săptămânal, mai mult de 525 de lei, limita impusă de regimul penitenciar.

Ionel a fost până acum doi ani deținut la Penitenciarul Rahova, a avut o pedeapsă ușoară, de doar doi ani. Recunoaște că nu face parte din categoria bogătanilor, dar nici nu vrea să spună că e în cea a amărâților.

Prima sa vizită la magazinul închisorii a devenit un moment de neuitat al vieții. În fericita zi, un supraveghetor a apărut cu un tabel în fața celulei și a început să strige numele deținuților care apăreau în listă.

„Norocoșii de pe listă, printre care eram și eu, urmau să fie duși la cumpărături. Am fost 14. La cumpărături ești dus numai dacă apari ca având bani pe tabelul întocmit de către cei de la Financiar. Banii îi ai pe un card personal, eliberat de către penitenciar. Cardul este alimentat fie de către familie, fie cu banii obținuți din munca în penitenciar”, explică Ionel Dinu.

Deținutul își amintește că și-a luat sacoșica, a ieșit din celulă și s-a încolonat. „Am așteptat să se deschidă ușa de acces a secției – unde se mai face o verificare prin strigarea numelor de către supraveghetorul care te însoțește, efectiv, la magazin. După încheierea ultimei verificări, am fost numărați ca oile și apoi am pornit spre magazin”, își amintește acesta. Distanța până la bucurie nu era foarte mare.


FOTO: Doar clienții cu bani în cont sunt scoși la magazin



„Evenimentul social”

Înainte de a fi încarcerat, Ionel nu era un fin cunoscător al prețurilor produselor alimentare din supermarketuri. „Erau discuții purtate între cei care mai făcuseră pușcărie și cunoșteau cu ce se mănâncă penitenciarul. În mod cert, erau nemulțumiți”, ne asigură acesta.

Până să ajungă să vadă prețurile din magazin, Ionel se bucura de „mersul la Mall”, cum spun deținuții în jargon. „Vizita la magazin reprezintă un eveniment social, este un moment așteptat cu nerăbdare de majoritatea. Reprezintă ruperea din rutina zilnică”, ne explică Ionel.

Bucuria evenimentului social nu a ținut mult pentru condamnați, asta pentru că sunt doar 100 de metri din secție până la destinație.

„Mall” versus supermarket

Fostul deținut de la Rahova susține că valorile erau duble la magazinul din penitenciar, față de cele de la supermarketurile obișnuite. Pentru o mai bună verificare a reclamațiilor condamnaților, „Evz” a cerut lista prețurilor de la magazinul Penitenciarului Rahova urmând a le compara cu ofertele marilor magazine.



Banane (un kg) costă 7,9 lei, la închisoare, și 4 lei, la supermarket

Crenvurști (un kg) costă 27,9 lei – după gratii și între 16 și 20 lei, în marile magazine

Unt (un pachet) valorează 8,2 – la magazinul penitenciarului și între 4 și 7,2 lei – în marile magazine

Pepsi (2,5 litri) costă 7,5 lei – în detenție și 4,9 lei, la un supermarket

Smântâna (200 de grame) ajunge la 3,7 lei, în închisoare și 3 lei, la supermarket

Salam săsesc (200 de grame) – 12,5 lei, în penitenciar, 8 lei – în supermarketuri

Pateul (200grame) costă 5,5 lei, în închisoare și 3,15 lei, în marile magazine.

Cu 25% mai mult ca la magazinul de la colț

Anual, penitenciarele fac licitație pentru a închiria spațiul disponibil, de obicei o cameră, în care firmele de profil pot vinde deținuților produse alimentare.

La Penitenciarul Rahova, licitația a fost câștigată de firma Nelu& Rodica, deținută de Ionel Golea din Buzău, conform datelor depuse la Registrul Comerțului.

Societățile care câștigă licitațiile trebuie să îndeplinească anumite condiții, una fiind în legătură cu valorile produselor.

Mai exact, costul unui produs nu trebuie să fie mai mare cu 25% decât prețurile practicate de magazinele de pe o rază de 10 km. Altfel spus, valorile de la magazinul de la Rahova sunt poate cele mai ridicate din țară. Asta pentru că Rahova este singura închisoare din București. În Capitală, costul unui produs este, la magazinele de cartier, chiar și cu 50% mai mare ca la marile lanțuri. La acest preț se mai adaugă adaosul de 25% din penitenciar și se ajunge aproape la o dublare a valorilor.

Cum au ajuns condamnații să plătească suprataxă pentru orice produs luat de la magazin

Cum hoțului îi este frică să nu fie furat, alături de prețurile piperate, deținuții cred că sunt înșelați și printr- o altă metodă atunci când merg la magazin. Uneori au dreptate. Unul dintre Condamnații de la Penitenciarul Jilava este sigur că a descoperit metoda prin care i se fură bani de pe card.




„Taxat” pe furiș

De vină ar fi tot proprietarii magazinelor de după gratii sau chiar angajații acestora.

„Când fac cumpărături trec pe la casa de marcat, vânzătorul scanează produsele după care semnez în tabel pentru efectuarea cumpărăturilor și încep să îmi pun produsele în sacoșă. Uneori nu ni se spune suma rămasă pe card”, își începe plângerea Marin. Doar după ce ajunge în cameră, își scoate produsele și își face propriul calcul, „clientul” estimează cheltuie lile și suma care trebuie să fie pe card.


FOTO:Deținuții văd o conspirație în modul de funcționare a magazinelor din închisoare



„Ies la telefon ca să scanez cardul. Atunci observ că am cu 15-40 de lei mai puțin față de calculul făcut. Am făcut scandal și cerere să se facă verificare. Atunci am văzut că mi se trecuse pe card și un kilogram de cârnați pe care nu-i luasem”, ne mai spune acesta. De partea cealaltă, gardienii spun că este o metodă des întâlnită a unor deținuți prin care încearcă să mai facă rost de ceva bani pe card.

Vânzătorii și marfa sunt controlați mai atent decât la verifi carea de pe aero

La Penitenciarul Jilava firma Zodiac Prod este societatea care a câștigat licitația. Mihai Niculescu este administratorul societății care a primit 40 de mp în închisoarea de la marginea Capitalei pentru care plătește anual 120 de euro pe mp.

„Sunt verificat des la prețuri, poate că uneori am prețuri mai mari cu câțiva bani față de limita de 25%, dar asta pentru că prețurile se schimbă des. Dar sunt mici excepții”, explică acesta. „Nu vând decât cu prețurile la care am voie. Este a d e v ă – rat că sunt mai mari decât la supermarket, dar noi vindem la regim de maga z i n a l i m e n – tar de cartier. Trebuie să-mi recuperez investiția pe chirie”, adaugă acesta.


FOTO:^ Kaiserul și cârnații sunt cele mai scumpe produse



Țigările

Acesta spune că peste 80% din produsele luate de deținuți sunt țigări. Acestea sunt vândute la prețurile stabilite de stat și nu se poate aplica un adaos mai mare de 4%.

Cât despre angajați, Niculescu spune că aceștia sunt controlați atent. „Și ei și produsele de la magazin sunt verificați. Produsele sunt scanate ca la aeroport”, mai spune acesta.

Și gardienii trec pe la magazin

Trei sunt motivele pentru care astfel de magazine sunt necesare într-o închisoare. 1. Mai întâi oferă șansa deținuților săși cumpere bunuri necesare, fără a le mai solicita familiilor de acasă. 2. Apoi, reduc accesul unor obiecte interzise, cum ar cartele telefonice, mobile și chiar droguri care sunt ascunse deseori în pachetele primite de acasă. 3. În final, de aici gardienii pot cumpăra țigări și orice mai au nevoie, popotele lor sunt închise.




 

Te-ar putea interesa și: