"Pornesc de la ideea vehiculată de cele mai multe ori că, din punct de vedere al tehnologiilor informaționale, România este India Europei. Am să le prezint celor care sunt indienii noștri în guverne ce fac indienii adevărați, fiindcă este un an foarte serios în așezarea lucrurilor în guvernul Indiei și pe planul societății civile, cu consultarea populației. Am să le prezint procupările lor și la nivelul societății și la nivelul celor care fac afaceri în domeniul acesta. În India, li s-a dat undă verde ca reglementarea s-o facă ei, adică cei care ocupă de piața monedelor criptate. Este o chestie pe care eu cu multă convingere o promovez. Poate odată și odată vom intra și noi în rândul lumii bune. Suntem singura țară din Europa care nu spune nimic despre asta", a explicat, pentru EVZ, Dumitru Oprea.

Deputatul PNL a spus Evenimentului zilei că vrea să inițieze un proiect de lege care să prevadă introducerea Bitcoin.

"Trebuie să creăm (un proiect de lege – n.r.), pentru că această monedă criptată sau monedă virtuală sau digitală, nu este similară monedei. Aia este altceva. Asta vreau să fac, o comisie la nivelul Parlamentului, iar la nivelul Guvernului un fel de agenție, care să reglementeze, să apere poporul, pe cei care sunt în piața asta", a declarat, pentru EVZ, Oprea, care este fostul rector al Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, în perioada 2000-2008.

Într-o declarație politică susținută pe 23 mai în Parlament, sub titlul "Atacurile cibernetice – câştig de notorietate prin Bitcoini", Dumitru Oprea a precizat că atacul cibernetic de la mijlocul lunii mai a fost cauzat de concurența dintre Bitcoin și Monero, cea din urmă fiind un alt tip de criptomonedă.

"În anii 2007-2008, prin amploarea crizei financiare, s-a înregistrat un cutremur cu efecte pandemice la nivel planetar. Pe acest fond, mesajul anonimului Satoshi Nakamoto a devenit o speranţă pentru cei care nu mai credeau în bănci şi guverne. Printr-o nouă platformă software, numită Blockchain, pe 3 ianuarie 2009, a început emisiunea monetară a 21.000.000 de Bitcoini, o criptomonedă, fără intervenţia guvernelor şi a băncilor. Procesul, conform calculelor, se va încheia în anul 2140. În 2009, un Bitcoin valora 0,01 dolari. Pe 20 mai 2017, un Bitcoin valora peste 1900 de dolari. Astfel, s-a înregistrat o creştere a unei investiţii de 190.000 de ori.

Pe acest fond, cuvintele Bitcoin şi Blockchain au devenit printre cele mai mediatizate instrumente pentru viitoarele tipuri de afaceri. Aşa se explică de ce viermele WannaCry solicită doar Bitcoini de la cei ale căror fişiere au fost criptate pentru a intra în posesia cheii de decriptare. Însă un alt virus a contrabalansat pierderile din sistemele informatice, apărut înainte de WannaCry, dar cu efecte latente. Este vorba despre viermele Adylkuzz, care foloseşte resursele celor atacaţi, fără să lase urme, cu scopul obţinerii, prin minerit, a criptomonedei Monero, aflată în competiţie directă cu Bitcoinul", a  spus deputatul liberal.

Dumitru Oprea se întreabă în încheierea declarației sale politice: "Cum să nu valorifici astfel de oportunităţi?! Cum să nu-ţi faci reclamă gratis? Doar aşa se pot câştiga reputaţia şi notorietatea printre hackerii grei ai planetei! Iată de ce ne întrebăm din nou: nici acum autorităţile române, în speţă Banca Naţională şi Guvernul, nu vor reglementa, într-un fel sau altul, criptomonedă?"

Într-o interpelare adresată pe 18 aprilie a.c. ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan, deputatul PNL a dorit să afle dacă în viitoarele modificări ale Codului Fiscal vor fi introduce și prevederi legate de Bitcoin și care este strategia Ministerului cu privire la o astfel de monedă. În răspunsul primit de Dumitru Oprea pe 26 mai, ministerul de Finanțe spune că este în analiză modul în care cadrul fiscal din celelalte state ale UE tratează moneda digitală bitcoin.

Specialiștii de la Kaspersky Lab au anunțat după atacul informatic de tip ransomware „WannaCry”, că România a fost în topul 10 al celor mai afectate țări.

"Pe 12 mai, un atac ransomware masiv a lovit organizații din întreaga lume. Cercetătorii Kaspersky Lab au analizat datele și sunt în măsură să confirme că subsistemele de protecție ale companiei au detectat cel puțin 45.000 de tentative de infectare în 74 de tari, majoritatea în Rusia. România se află printre cele mai afectate 10 țări. Programul ransomware infectează victimele, profitând de o vulnerabilitate Microsoft Windows, descrisă și rezolvata în Microsoft Security Bulletin MS17-010. Exploit-ul folosit, „Eternal Blue”, a fost dezvăluit in cazul Shadowbrokers din 14 aprilie. Odată ajunși în sistem, atacatorii instalează un rootkit, care le permite să descarce programul pentru a cripta datele. Malware-ul criptează fișierele. Ulterior, sunt afișate un mesaj în care se solicită 600 de dolari în Bitcoin, și wallet-ul, iar răscumpărarea crește în timp", precizau reprezentanții de la Kaspersky Lab, într-un comunicat de presă.

 

Te-ar putea interesa și: