Evenimentul Zilei > Actualitate > Decembrie 1989. Cum s-a bucurat Gorbaciov de nenorocirea abătută asupra lui Ceaușescu. Exclusiv
Decembrie 1989. Cum s-a bucurat Gorbaciov de nenorocirea abătută asupra lui Ceaușescu. Exclusiv

Decembrie 1989. Cum s-a bucurat Gorbaciov de nenorocirea abătută asupra lui Ceaușescu. Exclusiv

Pentru români este un loc comun ideea că sovieticii s-au implicat în evenimentele din Decembrie 1989 din România. Dovezi ale amestecului în lovitura de stat care a dus la instalarea lui Ion Iliescu, fostul coleg al lui Mihail Gorbaciov, în fruntea statului, abundă. Dar iată cum descria Washington Post în 23 decembrie 1989 reacția Kremlinului la fuga lui Nicolae Ceaușescu.

Uniunea Sovietică a salutat astăzi (n.n. 23 decembrie 1989) căderea regimului stalinist al lui Nicolae Ceaușescu în România ca fiind „voința poporului” și a promis sprijin pentru „cauza dreaptă” a mișcării pro-democratice din această țară, scria Washington Post imediat după izbucnirea revoluției din România și fuga lui Nicole Ceausescu.

După ce președintele Mihail Gorbaciov a descris evenimentele tumultoase de la București în fața celor 2.250 de deputați ai Congresului Deputaților Poporului, sala a izbucnit în aplauze puternice și a aprobat o declarație de susținere a „cauzei juste” a României. Pe coridoarele Kremlinului, deputații poporului au privit cu atenție cum pe un ecran de televiziune se transmiteau ultimele știri din România. Când s-a anunțat că Ceaușescu a căzut de la putere, deputatul moscovit Roald Sagdeyev a strigat: „E o sărbătoare!”.

Reacția oficială sovietică a fost mai moderată în limbaj, dar nu a avut pretenția că Kremlinul nu se bucură că ultimul guvern de linie dură rămas în Europa de Est a fost răsturnat. În cadrul unei întâlniri cu ambasadorul american Jack Matlock, ministrul de externe Eduard Șevardnadze a declarat: „Uniunea Sovietică vede aceste evenimente din România ca pe o expresie a voinței poporului care luptă pentru o reînnoire a socialismului pe principii democratice. În aceste vremuri dificile, dorim să ne exprimăm sprijinul pentru poporul român și să transmitem condoleanțe celor care și-au pierdut viața.”

Declarație oficială

Declarația Congresului Deputaților Poporului și-a exprimat speranța că „România va găsi, cât mai curând posibil, posibilități de soluționare pașnică a diferitelor sale probleme în spiritul toleranței, umanității și al respectului pentru drepturile omului”.

Acoperirea media oficială a fost dramatică și cuprinzătoare, reflectând satisfacția evidentă a Kremlinului că Ceaușescu, care criticase reformele sovietice ca fiind o repudiere a socialismului, a fost înlăturat. În schimb, presa sovietică a fost extrem de reticentă în a relata detalii despre utilizarea de către Deng Xiaoping a trupelor pentru a ataca demonstranții studenți din Beijing în primăvara anului trecut. Reporterul agenției de știri Tass la București, Dmitri Dyakov, a depus în ultimele zile informații vii și voluminoase despre violențele și tulburările politice din România.

Articolele lui Dyakov s-au abținut de la orice comentariu editorial, ceea ce este neobișnuit pentru Tass. Programul de știri de televiziune „Vremya” din această seară a prezentat imagini extraordinare cu mulțimile din piețele și străzile centrale ale Bucureștiului. Mulți se plimbau pe tancuri și fluturau steaguri; alții țineau afișe de propagandă cu soția lui Ceaușescu, Elena, și îi desenau cruci roșii groase pe față. „Este bucurie pe străzile din România”, a spus dramatic crainicul. „Oamenii plâng și se îmbrățișează și scandează: „Vrem democrație!” și „Lăsați-ne copiii să trăiască!”. ”

Căderea lui Ceaușescu, un exemplu al reformelor sovietice

La știrile de seară au fost intervievați numeroși deputați, care au sărbătorit cu toții căderea lui Ceaușescu ca pe o victorie atât pentru România, cât și ca „exemplu” al reformelor sovietice. Pentru mulți sovietici, Ceaușescu reprezenta întruchiparea vie a lui Iosif Stalin, un lider care și-a folosit propriul „cult al personalității” și amenințările cu violența ca mijloc de guvernare. „Puteai să vezi falsitatea, nefirescul pe fețele oamenilor la ultimul congres al partidului românesc, în timp ce scandau numele lui Ceaușescu”, a declarat un deputat, scriitorul A. Anayev. „Și noi, în această țară, am avut experiența noastră cu astfel de lucruri și nu vrem să le vedem niciodată revenind.”

Apropiații lui Gorbaciov l-au descris pe liderul sovietic ca fiind nemulțumit de politicile staliniste ale lui Ceaușescu în țară și de respingerea de către acesta a reformelor socialiste în Uniunea Sovietică și în restul Europei de Est.

Cu toate acestea, Gorbaciov a evitat să-l critice public pe Ceaușescu, așa cum a evitat să-i condamne în mod deschis pe foștii lideri ai Germaniei de Est, Cehoslovaciei și Bulgariei.

Summitul de la Malta, ultimul pas

Dar după summitul de la Malta, când liderii Pactului de la Varșovia s-au reunit la Moscova, întâlnirea lui Gorbaciov cu Ceaușescu a fost, în mod evident, destul de spinoasă. Agenția oficială de știri Tass a făcut eforturi mari pentru a descrie întâlnirile lui Gorbaciov cu alți lideri individuali din Europa de Est ca fiind „prietenoase” sau „calde”. Dar Tass a folosit eufemismul său pentru dezacord – „un schimb sincer de opinii” – atunci când s-a referit la întâlnirea lui Gorbaciov cu Ceaușescu.

Problema românească este una deosebit de sensibilă pentru Uniunea Sovietică. (…) „Suntem în doliu pentru oamenii care au fost uciși, dar toată lumea din Moldova este absolut încântată că Ceaușescu a plecat”, a declarat Titus Șterbu, secretarul Uniunii Scriitorilor din Moldova

„Suntem siguri că acum relațiile dintre noi și România vor începe să se deschidă”, a mai spus el. Șterbu a declarat că sute de oameni s-au adunat în piața principală din Chișinău, capitala Moldovei, pentru a sărbători schimbările politice din România și pentru a-i comemora pe cei care au murit acolo în ultimele zile. Piotr Luchinski, șeful Partidului Comunist din Moldova, a declarat: „Singura noastră dezamăgire este că procesul a necesitat forța și a provocat moartea unor oameni.”