Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Laserul este un domeniu în care România a excelat. Și asta datorită prezenței în țară a unuia din marii savanți, Henri Coandă, Fiu de general român și mamă franțuzoaică, Henri Coandă a copilărit pe dealurile și văile Olteniei. Va avea lumea științifică la picioare, dar va reveni să construiască acasă. De numele lui, se leagă o legendă.Ar fi înzestrat România cu o armă care ar fi ținut departe inamicii de România.
Coandă înainte de laser
Henri Coandă s-a născut la București, la 7 iunie 1886. De mic, hoinărind pe dealurile de la Perișor, Dolj, locul de origine al tatălui său, generalul și omul politic Constantin Coandă, a observat cum curenții de aer favorizează zborul.
Henri Coandă fusese destinat carierei inginerești și militare, el studiind în Germania și apoi fiind încadrat la artilerie. Deși abia se inventaseră avioanele cu elice care puteau decola și ateriza independent, Henri Coandă visa la avioane-rachetă. A construit un prototip pentru Armata Română. Firea lui de om de știință, în ciuda avansului imens în materie de tehnică și știință în raport cu ofițerii colegi cu el, l-a făcut să deteste disciplina, ordinele, uneori exagerate. A demisionat din Armată și a plecat cu automobilul prin lume.
Va locui și va munci în Vestul Europei. Va ajunge în 1910 să construiască și să piloteze primul avion cu reacție. Cu această ocazie, a observat ceea ce mai târziu a descris ca fiind „efectul Coandă”. I se datorează inclusiv un tip de avion britanic numit Bristol-Coandă.
Henri Coandă a jucat un rol fundamental în istoria aviației. sursa: editiadedimineata.ro
„Laserul lui Coandă”
În contextul pregătirii vizitei lui de Gaulle în România, Securitatea ajunge la Henri Coandă și acesta este convins să facă o vizită în România, deși toată viața trăise în străinătate, mai ales din perioada interbelică. S-a afirmat că Henri Coandă ar fi oferit României planul unui laser care topea blindajele tancurilor, în 1968, în vara când URSS a invadat Cehoslovacia. S-a spus că tancurile sovietice erau văzute în zona vămilor de azi cu Ucraina, la Siret, pregătite de invazie. Peste 200 000 militari sovietici din centrele ucrainene Lvov, Kiev, Odessa ar fi fost direcționați spre România din septembrie 1968. Serfviciile britanice informaseră România că sovieticii ar fi urmat să atace în noaptea de 21/22 noiembrie 1968.
Laserul fusese dezvoltat prima dată în SUA în 1960. În România, primele cercetări au fost făcute de celebrul fizician Ioan I. Agârbiceanu, fiul scriitorului Ion Agârbiceanu.Securitatea prin unitățile sale specializate în diversiune a lansat ideea „laserului”. Probabil, totul a pornit de la informațiile despre cercetările din străinătate ale savantului Coandă.
Războiul psihologic
În Războiul Rece, informațiile despre arme sofisticate atârnau greu în balanța războiului de pe frontul secret. Grănicerii români aveau în dotare proiectoare uriașe pentru a supraveghea frontiera pe timp de noapte. Mai erau și sisteme de control pe bază de unde radio. Este posibil ca Henri Coandă să fi oferit anumite idei și proiecte ale sale pentru acest tip de sisteme de proiecție luminoasă și ghidaj radio.
S-a scris și despre existența unor baraje de sarcini electrice, create spontan sau lovituri cu plasmă care ar fi creat temperaturi de peste 15 000 grade Celsius în zona în care acționau.
Practic, invazia sovietică a fost prevenită de sprijinul deschis arătat de China comunistă României și de Iugoslavia lui Tito. Sovieticii au înțeles că intrând în România își complicau relația cu SUA și i-ar fi împins pe chinezi spre americani. De fapt, în anii următori, asta s-a și întâmplat.
Întoarcerea definitivă a savantului în România
În 1969, Coandă vine în România definitiv. Primit în Academia Română. primește bani, spațiu pentru a dezvolta tehnologiile laser, apărând Centrul de Cercetări de la Măgurele.
Coandă a construit mari rezervoare subterane petroliere, a proiectat un tren electromagnetic. Ne-a părăsit într-o zi de 25 noiembrie 1972,
Recomandările noastre
Evenimentul istoric
Viața secretă și fuga fetei lui Stalin care a zguduit Războiul Rece
