Henri Coandă, olteanul pe jumătate francez care a deschis drumul spre era spațială. Ce a descoperit faimosul savant și ce legende urbane circulă pe seama lui?

Henri Coandă, olteanul pe jumătate francez care a deschis drumul spre era spațială. Ce a descoperit faimosul savant și ce legende urbane circulă pe seama lui?

Despre Henri Coandă s-au spus și s-au scris multe. De numele său se leagă descoperiri de senzație în mecanica fluidelor, aerodinamică, laseri.

Henri Coandă s-a născut la București, la 7 iunie 1886. De mic, hoinărind pe dealurile de la Perișor, Dolj, locul de origine al tatălui său, generalul și omul politic Constantin Coandă, a observat cum curenții de aer favorizează zborul.  Era nepot de amiral dinspre tată dar și nepot de oameni ai coastelor bătute de valuri, fiindcă mama lui, Aida Danet era franțuzoaică din Bretagne, departamentul Finistere, tatăl ei, Gustave Danet fiind medic. De aceea, tânărul Coandă, al doilea din mulții copii ai familiei, are prenume franceze, Henri Marie.

Henri Coandă intră cu avionul în zid, fiindcă e mai interesat de gazele lipite de fuselaj decât de pilotaj

Henri Coandă fusese destinat carierei inginerești și militare, el studiind în Germania și apoi fiind încadrat la artilerie. Deși abia se inventaseră avioanele cu elice care puteau decola și ateriza independent, Henri Coandă visa la avioane-rachetă. A construit un prototip pentru Armata Română. Firea lui de om de știință, în ciuda avansului imens în materie de tehnică și știință în raport cu ofițerii colegi cu el, l-a făcut să deteste disciplina, ordinele, uneori exagerate. A demisionat din Armată și a plecat cu automobilul prin lume.

În 1910, Henri Coandă construiește avionul Coandă-1910, cu motor cu reacție. În timpul zborului inaugural, Coandă vede în timpul rulajului că flăcările  reactorului tind să se apropie de fuselaj. A înțeles fenomenul, dar, neatent, nu a văzut că avionul se îndrepta spre un zid, el fiind puțin rănit, deoarece sărise din carlingă înainte de impact.

Efectul sesizat atunci s-a numit „efectul Coandă”. Ulterior, compania Bristol a fabricat avioane bazate pe contribuția sa de proiectant, avioane clasice numite Bristol-Coandă. Cu unul dintre ele, va zbura și Ana Aslan.

Henri Coandă, Ceaușescu și arma care i-ar fi îngrozit pe sovietici

În contextul pregătirii vizitei lui de Gaulle în România, Securitatea ajunge la Henri Coandă și acesta este convins să facă o vizită în România, deși toată viața trăise în străinătate, mai ales din perioada interbelică.  S-a afirmat că Henri Coandă ar fi oferit României planul unui laser care topea blindajele tancurilor, în 1968, în vara când URSS a invadat Cehoslovacia. S-a spus că tancurile sovietice erau văzute în zona vămilor de azi cu Ucraina, la Siret, pregătite de invazie.

În 1969, Coandă vine în România definitiv. Primit în Academia Română. primește bani, spațiu pentru a dezvolta tehnologiile laser, apărând Centrul de Cercetări de la Măgurele.

Coandă a construit mari rezervoare subterane petroliere, a proiectat un tren electromagnetic. Ne-a părăsit într-o zi de 25 noiembrie 1972,

Evident, motorul cu reacție stă la baza marilor aeronave de azi, a navelor spațiale. Coandă încercând să construiască un aparat de zbor pe care azi îl numim farfurie-zburătoare.