

Doi deținuți au reclamat România la CEDO pentru că nu au primit în închisoare hrană fără carne de por, deşi îşi declaraseră credinţa musulmană și au avut câștig de cauză, a anunţat marţi instanţa europeană.
Reclamantul cetăţean român, Dănuţ Neagu, a executat o pedeapsă cu închisoarea între anii 2009 şi 2017 în mai multe penitenciare din România. La data încarcerării a declarat că este creştin-ortodox, dar s-a convertit la Islam în timpul executării pedepsei. El a reclamat refuzul autorităţilor române de a-i oferi în detenţie mâncare fără carne de porc – conform preceptelor religiei musulmane -, refuz motivat de lipsa unei dovezi din partea sa care să ateste că a aderat la această religie.
La rândul său, un cetăţean moldovean, Ion Saran, domiciliat în România, la Braşov, deţinut între anii 2016 şi 2018 în 5 închisori din România (Botoşani, Codlea, Deva, Iaşi şi Miercurea-Ciuc), a reclamat că în perioada de detenţie nu a primit hrană compatibilă cu preceptele Islamului în închisorile de la Iaşi şi Miercurea-Ciuc, care i-au cerut o dovadă scrisă care să ateste că aderă la confesiunea musulmană, deşi la încarcerare el a declarat că este musulman, notează CEDO.
Cererea sa a fost respinsă şi de instanţele competente, care au constatat, printre altele, că Ion Saran s-a declarat iniţial a fi creştin-ortodox şi nu a furnizat ulterior vreun document prin care să dovedească faptul că este musulman, scrie apoi în descrierea cazului instanţa europeană.
Despăgubiri de 5.000 de euro
În verdictul său, CEDO a stabilit că autorităţile române au încălcat în ambele cazuri Articolul 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie) şi a dispus plata către cei doi reclamanţi a unei despăgubiri de 5.000 de euro pentru fiecare şi 215 euro alte cheltuieli pentru reclamantul Dănuţ Neagu.
CEDO consideră în verdictul său că, prin refuzul de a-i oferi reclamantului Saran hrană în detenţie compatibilă cu credinţa sa şi, în dosarul reclamantului Neagu, ca urmare a dispoziţiilor stabilite prin ordin al Ministerului Justiţiei care cer, printre altele, o dovadă scrisă a schimbării religiei în perioada de detenţie, autorităţile române nu au asigurat un echilibru corect între interesele penitenciarului, cele ale celorlalţi deţinuţi şi interesul celor doi reclamanţi.