Politica
Special
De la „furtul miliardului” la ocolirea sancțiunilor. Jocurile financiare ale lui Ilan Șor
Sursa foto: libertatea.ro
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Cunoscut drept unul dintre arhitecții „furtului miliardului” din Republica Moldova, Ilan Șor revine în prim-plan, de data aceasta jonglând cu miliarde sub auspiciile și cu sprijinul direct al Federației Ruse. Kârgâzstan, Uzbekistan, Emiratele Arabe Unite, Turcia sau Mongolia sunt doar câteva dintre țările în care acesta a construit un imperiu din umbră, format din companii și structuri financiare complexe. În acest material, detaliem cum funcționează această rețea și cum contribuie ea la ocolirea sancțiunilor impuse Moscovei.
Într-o investigație realizată de IPN se arată că în data de 1 septembrie 2024, în capitala Kârgâzstanului, Bișkek, a fost înființată SA „Compania Comercială a Republicii Kârgâze”. O entitate oficială de stat, sub tutela Ministerului Economiei. În realitate, însă, această companie servește drept pilon central într-un mecanism elaborat de ocolire a sancțiunilor, având în centrul său figura lui Ilan Șor.
Ilan Șor, liderul „VICTORIE – Pobeda” Sursa foto: partidulsor.com
Compania are drept exclusiv să efectueze plăți pentru bunuri care nici măcar nu tranzitează teritoriul kârgâz, iar libertatea de a-și deschide filiale peste hotare și de a opera prin conturi deschise la Aiyl Bank din Kârgâzstan și Turkiye Emlak Katilim Bankasi AS din Turcia îi conferă o flexibilitate deosebită.
În doar câteva luni, „Compania Comercială” și-a extins prezența prin filiale precum Golden Silk Road în Mongolia, dar și reprezentanțe în Egipt, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Vietnam. Potrivit unor surse din cercurile financiare kârgâze citate de Agenția IPN, această structură a fost creată în baza unui acord între Șor și oficiali de la Bișkek. Având drept scop susținerea tranzacțiilor pentru grupul A7, strâns legat de Promsvyazbank – banca de stat rusă implicată în finanțarea sectorului de apărare.
Schimbarea strategiilor bancare: de la Keremet Bank la Capital Bank of Central Asia
Punctul cheie al schemei de ocolire a sancțiunilor a fost Keremet Bank, o instituție financiară kârgâză folosită pentru plăți către Rusia și alte țări. Pe 15 ianuarie 2025, această bancă a fost sancționată de Departamentul Trezoreriei SUA, iar în luna următoare, și de Regatul Unit și Uniunea Europeană.
Sursa foto: IPN
Contrar așteptărilor, imediat a apărut Capital Bank of Central Asia (CBCA), preluată sub controlul Ministerului Finanțelor din Kârgâzstan și condusă de Kantimir Cialbaev, fost vicepreședinte la Keremet Bank. Practic, doar numele și sigla s-au schimbat. CBCA a preluat rolul de procesare a plăților în ruble, conectându-se direct la Promsvyazbank. Împreună, aceste instituții formează o alternativă la sistemul SWIFT, facilitând tranzacțiile internaționale chiar și atunci când canalele oficiale sunt blocate.
Criptomonedele – o altă „armă” în arsenalul lui Șor
Pe măsură ce sancțiunile bancare devin tot mai stricte, criptomonedele devin tot mai importante în această rețea. Șor dezvoltă împreună cu băncile de stat rusești proiecte cripto care ajută la ocolirea restricțiilor.
Unul dintre ele este stablecoin-ul A7A5, lansat cu implicarea Promsvyazbank și a companiilor afiliate lui Șor, având valoarea stabilă a unei ruble rusești. Acesta este promovat ca o „tehnologie financiară inovatoare”, dar în realitate facilitează tranzacții netransparente. A7A5 este listat pe platforma kârgâză Meer Exchange, dar și pe platformele internaționale Uniswap și Curve.
Pe lângă acesta, Șor coordonează proiectul USDKG, cunoscut drept „Gold Dollar”, un stablecoin garantat simultan de dolarul american și de aurul fizic aflat sub supravegherea Ministerului Finanțelor din Kârgâzstan. În iulie 2025, publicația Elliptic a raportat tranzacții zilnice de peste 1 miliard de dolari, cu o capitalizare de piață care a ajuns la peste 520 de milioane de dolari în doar două săptămâni.
Sursa foto: IPN
Imperiul companiilor transnaționale
Pentru a înțelege amploarea rețelei, trebuie menționate principalele companii controlate de Ilan Șor în diverse țări, toate dedicate ascunderii fluxurilor financiare reale și ocolirii sancțiunilor.
Printre acestea se numără:
- A7 – fondată împreună cu Promsvyazbank (49% banca, 51% Șor), operând în servicii financiare și finanțând activitățile grupării lui Șor în Moldova.
- A71 – structură afiliată, condusă de Șor, ce funcționează ca intermediar în tranzacții financiare internaționale.
- A7-AGENT – activă în servicii financiare, dar și în comerț en-gros cu produse chimice, combustibil și echipamente industriale, pentru a masca tranzacțiile.
- EXIM INTERNATIONAL – societate mixtă între Șor (75%) și banca de dezvoltare rusă VEB.RF (25%), implicată în achiziții strategice.
- TIMEFINANCE – firmă de consultanță în comerțul extern, controlată integral de Șor.
- UZIMPEXTRADE – cu sediul în Uzbekistan, un nod logistic pentru tranzacții în Asia Centrală.
- Finvek SRL – companie de analiză, folosită pentru justificări „pe hârtie” a fluxurilor financiare suspecte.
- A7-Kyrgyzstan și Prosperita – cu sediul la Bișkek, oferind prezență directă în Kârgâzstan.
- FAVNIR SRL-FZ – înregistrată în Dubai, prezentată ca facilitator global al comerțului, dar în realitate bază logistică pentru operațiunile din Orientul Mijlociu și Asia.
Deși Șor nu apare oficial ca proprietar al FAVNIR, controlul este evident. Compania deține două sedii, în Kârgâzstan și Dubai, și pretinde o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de dolari lunar. Domeniul favnirtrade.com a fost înregistrat în octombrie 2024 în Israel, fiind asociat cu alte site-uri legate de Șor, precum ilan-shor.com și talas-gm.com.
Potrivit unor surse guvernamentale din Moldova, compania FAVNIR a fost propusă de Moscova drept intermediar pentru plățile legate de gazele livrate Transnistriei. Autoritățile de la Chișinău au intervenit pentru a exclude compania lui Șor din acest circuit.
