În ultimii ani, Serbia promovează un program ambiţios de înarmare pentru forţele sale armate.

Cum se înarmează Serbia

Belgradul a cumpărat avioane de luptă franceze Rafale, precum și elicoptere de atac rusești, pe care președintele său, Aleksandar Vučić, le-a descris drept „tancuri zburătoare”.

În paralel, Belgradul a cumpărat sisteme de apărare aeriană chineze la scurt timp după invazia rusă în Ucraina, în 2022. Potrivit unor informaţii, Serbia a achiziționat și mii de drone iraniene.

The Economist a scris încă din 2021 că „achiziţionarea masivă de arme” de către Serbia propagă teamă în țările vecine. Un an mai târziu, Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Suedia a raportat că bugetul de apărare al Belgradului, de 1,3 miliarde de euro, este de zece ori mai mare decât al Kosovo.

Serbia dispune de 250 de tancuri, Germania de 295

Superioritatea militară a Serbiei este demonstrată și de numărul mare de tancuri pe care le deține. Cu aproximativ 250 de tancuri, Belgradul are astăzi mai mult decât toate celelalte foste republici iugoslave la un loc.

Este de remarcat faptul că armata federală germană are în prezent 295 de tancuri. Croația este pe locul al doilea cu 75, Bosnia pe locul trei cu 45, urmată de Macedonia de Nord cu 31 de tancuri. Muntenegru și Kosovo nu au niciunul.

În consecință, se pune o întrebare logică, de ce Belgradul şi-a creat în ultimii ani un arsenal gata de luptă fără a fi amenințat de țările vecine.

Conducerea sârbă promovează planul unei „Lumi sârbe”, un plan la scară limitată, similar cu cel al „Serbiei Mari” al fostului președinte Slobodan Miloşevici, care primeşte un răspuns pozitiv din partea sârbilor atât din Kosovo, cât și din Bosnia.

Cât de posibil este un nou război?

La începutul lunii iunie 2024, Aleksandar Vucic a prezidat o „Adunare Pan-Sârbă” la Belgrad cu reprezentanți ai sârbilor din toate părțile fostei Iugoslavii.

A fost în esență o întâlnire strategică, la care a fost formulat planul de realizare a „Lumii sârbe”, cuprins în „Declarația pan-sârbă”. Kosovo este caracterizat drept o provincie sârbă, iar Republica Srpska, adică partea sârbă a Bosniei-Herțegovinei, drept un „interes național al Serbiei”.

Reacționând, un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe de la Berlin a condamnat planurile Belgradului în termeni neobișnuit de fermi: Guvernul german consideră „Declarația pan-sârbă foarte îngrijorătoare și dăunătoare pentru Bosnia-Herțegovina, Serbia și toate țările din Balcanii de Vest”.

Problemele Serbia-Kosovo

În ultimii ani, a provocat o îngrijorare deosebită desfășurarea repetată de forțe militare sârbe la granița cu Kosovo, dar și atacul unei unități paramilitare sârbe împotriva forțelor de securitate din Kosovo.

Aceste incidente ar putea fi o testare a terenului de către Belgrad. Reacția SUA și a NATO a fost totuși imediată și severă, forțând Serbia să se retragă.

În august 2024, Washingtonul a intervenit din nou, de data aceasta, trimițându-l pe șeful CIA, William Burns, în Bosnia-Herțegovina pentru a opri acțiunile separatiste ale liderului bosniac sârb Milorad Dodik, care întreprinsese o serie de acțiuni pentru declararea independenței Republicii Srpska, înarmând mii de paramilitari.

Ce vor face Statele Unite

Politicienii din capitala Sarajevo se pregătesc pentru eventuala secesiune a Republicii Srpska.

Pe fondul acestor mișcări, nu poate fi exclus un nou conflict în Balcani. Odată cu victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale, modul în care SUA vor gestiona o astfel de situație este acum deschis oricărei posibilităţi.

De menționat că un posibil candidat pentru funcția de secretar de stat este fostul ambasador al SUA în Germania, Richard Grenell. Acesta, împreună cu ginerele lui Trump, Jared Kushner, are interese uriașe de afaceri în Serbia, scrie DW.

(Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR RADIO ROMÂNIA)