De ce a decis ICCJ achitarea definitivă în dosarul lui Bodog. Motivarea deciziei

Florian Bodog. Sursa foto: Facebook

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a achitat definitiv pe fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog, în dosarul în care era acuzat că și-ar fi angajat fictiv consiliera personală. Soluția a fost pronunțată de completul de 5 judecători prezidat de șefa instanței supreme, Lia Savonea, și a fost adoptată în unanimitate. Achitată a fost și Olivia Andreea Marcu, fosta consilieră a ministrului, potrivit G4Media.

Florian Bodog a scăpat de probleme. De ce a respins ÎCCJ acuzația de angajare fictivă

În motivare, judecătorii arată că esența cauzei nu este legată de prezența fizică la sediul ministerului, ci de existența sau inexistența unei activități reale. Înalta Curte reține că, deși consiliera nu a fost zilnic la birou, aceasta a prestat activități de specialitate, corespunzătoare fișei postului și pregătirii profesionale.

Instanța subliniază că „dreptul penal sancționează producerea unei vătămări concrete, certe și dovedite, și nu un anumit mod de organizare a muncii”. Cu alte cuvinte, simplul fapt că activitatea nu s-a desfășurat într-un regim clasic, de opt ore pe zi la birou, nu este suficient pentru a vorbi despre o angajare fictivă, mai arată sursa.

Rolul consilierului și munca la distanță

Judecătorii ÎCCJ explică faptul că funcția de consilier personal al unui ministru are un caracter preponderent intelectual și consultativ, fiind dificil de cuantificat prin instrumente administrative precum pontajul. În acest context, instanța notează explicit că „lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității”.

Mai mult, Înalta Curte arată că activitatea prestată de la distanță este acceptabilă din punct de vedere juridic, atât timp cât există probe că sarcinile din fișa postului au fost îndeplinite. În cauza Bodog, instanța a reținut că Olivia Andreea Marcu avea o specializare extrem de specifică, în domeniul statisticii medicale, și că a realizat analize și lucrări utilizate în procesul de elaborare a politicilor publice din domeniul sănătății.

Diferența esențială față de dosarul Dragnea

Înalta Curte explică pe larg de ce situația din dosarul Bodog nu poate fi comparată cu cea din dosarul fostului lider PSD, Liviu Dragnea. În cazul Dragnea, instanța a stabilit că angajatele respective nu doar că nu au fost prezente la serviciu, dar nici nu au prestat vreo activitate pentru instituția publică, încasând salarii fără a munci.

În schimb, în dosarul Bodog, judecătorii arată că există probe care confirmă desfășurarea unor activități concrete, în concordanță cu pregătirea profesională a consilierei.

„Doar în situațiile în care caracterul fictiv este evidențiat de absența oricărei activități prestate se poate reține răspunderea penală pentru abuz în serviciu”, se arată în motivare.

De ce a căzut și acuzația de fals intelectual

În ceea ce privește infracțiunea de fals intelectual, ÎCCJ reține că aceasta era una subsecventă, legată direct de presupusul abuz în serviciu. În lipsa infracțiunii principale, falsul nu poate exista de sine stătător.

Judecătorii explică faptul că documentele semnate în cadrul raportului de muncă nu au avut ca scop inducerea în eroare a unei autorități, ci au reprezentat simple formalități administrative.

„Falsul intelectual nu constituie un scop în sine, ci un instrument al comiterii infracțiunii de abuz în serviciu”, precizează instanța.

Dosarul lui Florin Bodog. Latura civilă, separată de răspunderea penală

Deși soluția este una de achitare definitivă, Înalta Curte a decis să lase nesoluționată latura civilă a cauzei și să mențină temporar sechestrul asigurător.

Judecătorii arată că eventualele nereguli legate de modul de derulare a raportului de muncă pot fi analizate pe cale civilă sau administrativă, dar nu pot atrage răspunderea penală.

Ce spunea Bodog

Florian Bodog a explicat că activitatea consilierei sale era esențială pentru realizarea unor analize care să evidențieze diferențele între spitale în ceea ce privește prețurile achizițiilor medicale. Potrivit fostului ministru, specialiștii din minister nu s-au implicat în această muncă, motiv pentru care a apelat la expertiza Oliviei Andreea Marcu, care avea pregătire în biostatistică și informatică medicală și studii în SUA.

„A desfăşurat activitate efectivă de analiză statistică a unor date care i-au fost puse la dispoziţie, iar rezultatele analizei au fost transmise grupului de lucru constituit la nivelul guvernului. Doamna Marcu mi le-a transmis mie, iar eu le-am pus la dispoziţie guvernului. După plecarea mea din minister, aceste date au fost valorificate. Ştiu că a fost constituită Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în Domeniul Sănătăţii. (…)Activitatea de bază a fost cea legată de analiza despre care am spus şi a mai făcut şi o analiză a costurilor medicamentelor, coroborat cu datele de la Agenţia Naţională a Medicamentelor. Era o asumare în programul de guvernare de reducere a preţurilor la medicamente, fapt care avea ca risc dispariţia unor medicamente de pe piaţă, ceea ce s-a şi întâmplat”, arăta Bodog.