Cererea de revizuire în cazul Dosarului ICA se judecă la Tribunalul București, după ce instanța a constatat abuzurile comise de fosta judecătoare Bogdan în acest dosar

Tribunalul București judecă în această săptămână cererea de revizuire formulată de fondatorul Antena Group, Dan Voiculescu, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Avocații omului de afaceri și-au bazat cererea pe faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a constatat, în 2025, faptul că judecătoarea Camelia Bogdan, parte a completului de judecată în Dosarul ICA, a săvârșit în timpul judecății infracțiunea de abuz în serviciu, faptă care între timp s-a prescris. Înalta Curte a stabilit că judecătoarea Bogdan se face vinovată de „încălcarea cu știință a o serie de dispoziții legale, de drept penal și procesual penal”. Între timp, Camelia Bogdan a fost exclusă de două ori din magistratură.

„Coldea, doamna Kovesi, judecătoarea Camelia Bogdan”

Istoria abuzului comis de judecătoarea Camelia Bogdan se leagă de celebra înregistrare în care fostul președinte Traian Băsescu vorbește despre faptul că se știa dinainte ce hotărâre se va da în dosarul ICA.

Gică Popescu, mesaj pentru Gică Hagi după ce a fost numit selecționer al naționalei României: Acum este momentul tău

Un român a rămas blocat într-un container în timp ce fura haine. După ce a fost eliberat, polițiștii l-au găsit într-un alt container

„Traian Băsescu:  - Coldea, doamna Kovesi, judecătoarea Camelia Bogdan. Bă, da’ să vezi conversaţia când îmi spuneau că îl luăm pe Mustaţă din complet. Da? Hai băieţi să-l aruncăm în aer! Vreţi să-mi distrugeţi familia?

- Ce stat este ăsta, domnule preşedinte?

Traian Băsescu:  - Eu v-am spus de câteva ori, stat mafiot, na, eu ştiu ce spun.

- Probleme cu dosarul Voiculescu?

Traian Băsescu:  - Să-i vezi când vorbeau a doua zi după condamnare, care cum le-o spusese cu trei zile înainte, s-a împlinit. Cum îmi spunea mâîne îl luăm pe Mustaţă şi intră Camelia Bogdan. Să-i vezi după o zi când spuneau am vorbit cu Camelia Bogdan şi a spus că dacă aveam Codul Penal îi dădea 20 de ani, a putut să-i dea doar zece. Pe urma trage concluziile Coldea, ştii. Să-l vezi ce spectaculos e Coldea când trage concluzii.

- Sunteţi supărat pe ei.

Traian Băsescu:  - Camelia Bogdan este, a intrat judecător în dosarul ginerelui. Un judecător care duce dosarul de-un an este schimbat şi la ultimul termen a intrat Camelia Bogdan. Păi bă, Bogdan, eu te ştiu cine eşti!”. Pentru această înregistrare procurorii s-au autosesizat și au constatat că în dosar a fost pronunțată sentința cu încălcarea dispozițiilor legale.

Dosarul ICA. Decizia Înaltei Curți în cazul Cameliei Bogdan

Revenind în prezent, Înalta Curte a constatat fără echivoc faptul că la judecarea dosarului privatizării ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a încălcat cu știință dispoziții legale, atât în materie de drept penal, cât și de drept procesual penal.

„Înalta Curte constată că acțiunile intimatei Bogdan Camelia, realizate atât cu prilejul judecării cauzei în care a pronunțat decizia penală nr. 888/A/08.08.2014, cât și ulterior pronunțării deciziei, au pus în evidență încălcarea cu știință a o serie de dispoziții legale, de drept penal și procesual penal, încălcare ce a avut ca urmare, prejudicierea gravă a petenților, inculpați în cauză, dar și a unor terțe persoane.

Încălcarea cu știință a normelor de lege aplicabile nu a rezultat dintr-o conduită singulară a acesteia, ci dintr-o serie de acte și măsuri judiciare, dar şi fapte exterioare actului de judecată, care au scos în evidență faptul că nu a fost vorba doar despre o aplicare eronată a legii, intimata urmărind în fapt confiscarea unor bunuri însemnate ca valoare și în număr cât mai mare, de la cei implicați în cauză precum și de la terțe persoane, ignorând obligaţia de imparţialitate, tratament egal şi respectarea procesului echitabil”, arată Înalta Curte.

Acțiunea civilă admisă

Printre aceste încălcări ale dispozițiilor legale se numără faptul că a fost admisă acțiunea civilă prin care toți inculpații au fost obligați la plata unei sume de 60 de milioane de euro, deși aceasta ar fi trebuit să fie soluționată de o instanță civilă.

„S-a admis acţiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și au fost obligați în solidar toți inculpaţii la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Prin urmare, soluționarea acțiunii civile în raport cu inculpatul de la acea vreme, Voiculescu Dan, a fost cu evidență nelegală, în contra dispozițiilor procesual penale care prevedeau lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile în procesul penal, în caz de încetare a procesului penal pentru prescripție. Acţiunea civilă ar fi trebuit să fie soluţionată de către o instanţă civilă, potrivit regulilor aplicabile acelei materii şi evident de către un alt complet de judecată”, arată Înalta Curte.

Dispoziţii legale care nu erau în vigoare la data faptelor

Mai mult, deși s-a dispus plata acestui prejudiciu, a fost de asemenea dispusă și o confiscare extinsă, inclusiv a tuturor bunurilor imobile ale ICA, dar și alte clădiri și terenuri, inclusiv de la terțe persoane.

„Procedându-se astfel, s-a ajuns nu la o dublă îndestulare a statului, pentru pachetul de acțiuni deținut prin ADS la Institutul de Cercetări Alimentare București, ci chiar la una triplă (obligarea inculpaților la despăgubiri, reprezentând echivalentul în lei al pachetului de acțiuni, calculat în funcție de valoarea de piață a activelor imobiliare, actualizat și întregit și cu beneficiul nerealizat; confiscarea activelor imobiliare ale fostei ICA și ale unor terți; confiscarea de la cele două fiice ale inculpatului Dan Voiculescu a contravalorii acțiunilor ale căror destinatari finali au fost).

Sub pretextul „confiscării produsului infracţiunii” s-au aplicat, în realitate, dispoziţii legale care nu erau în vigoare la data faptelor, substituind instituţiei din art. 112 alin. (6) cod penal, regulile de la confiscarea extinsă, aplicabilă doar faptelor săvârșite după anul 2012. Rezultă, astfel, că a fost construit, cu intenţie, un raţionament care făcea posibilă aplicarea art. 112 alin. (6) cod penal, în realitate o adevărată confiscare extinsă, neaplicabilă ratione temporis la data faptelor. Or, această manieră de aplicare a legii în materie de confiscare nu este doar neobișnuită, dar reprezintă, indiscutabil, un abuz”, reține ÎCCJ.

Camelia Bogdan, în ncompatibilitate

Înalta Curte a confirmat inclusiv starea de incompatibilitate a Cameliei Bogdan la acea dată, care fusese plătită de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care era se constituise parte în dosar, pentru un curs de formare în cadrul căruia Camelia Bogdan a prestat servicii de instruire pentru angajați APIA.

„În continuare, Înalta Curte constată că se confirmă şi susţinerile petenţilor privind starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimata atunci când a soluţionat cauza penală în care a pronunţat decizia penală nr. 888/A/08.08.2014”.

Abuz în serviciu

Rezumând, Înalta Curte constată că în cazul intimatei Camelia Bogdan, judecător al cauzei, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod pen., faptă tipică în toate elementele sale, încălcările reţinute afectând drepturile tuturor părţilor din dosar.

„Hotărârea nu s-a bazat pe legea în vigoare la data faptelor, aşa cum s-a arătat. Mai mult, judecătoarea Camelia Bogdan era incompatibilă: avea un contract remunerat cu Ministerul Agriculturii – parte în dosar – și, ulterior, a formulat cerere de intervenție într-un proces civil unde figurau aceleași părți. Aceste împrejurări devoalează o atitudine abuzivă, contrară legii, imparțialității și regulilor statului de drept, prin care dreptul la un proces echitabil a fost grav compromis”, concluzionează Înalta Curte.