Justitie
Florian Coldea rămâne cu bunurile sub sechestru. Instanța Supremă i-a respins contestația. Decizie definitivă
Florian Coldea. Sursa Foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Update. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, miercuri, contestația lui Florian Coldea, astfel că acesta rămâne cu sechestru pe bunuri. Fostul adjunc al SRI va trebui să plătească și 300 de lei cheltuieli de judecată. Decizia este definitivă.
„Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de inculpaţii Trăilă Doru-Florel, Coldea Florian şi de către persoanele interesate Anonimizat 2 şi Anonimizat 3 împotriva încheierii nr.F-CP din data de 09 decembrie 2025, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 4374/2/2025/a1.1. Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia formulată împotriva aceleiaşi încheieri în numele inculpatului Dumbravă Dumitru, de către apărătorul ales. Obligă contestatorii la plata sumei de câte 300 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 28 ianuarie 2026”, se arată în minuta Instanței Supreme.
Știrea inițială
Fostul prim-adjunct al SRI, generalul Florian Coldea, moștenitorii generalului SRI Dumitru Dumbravă și avocatul Doru Trăilă sunt așteptați marți, 28 ianuarie 2026, la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde vor încerca să obțină ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse de DNA în dosarul în care au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii și spălarea banilor. Judecătoarea CAB Florentina Rizescu a respins toate cererile formulate de inculpați.
Florian Coldea contestă la ICCJ menținerea măsurilor asigurătorii
Florian Coldea, moștenitorii generalului SRI Dumitru Dumbravă și avocatul Doru Trăilă au atacat la Înalta Curte de Casație și Justiție încheierea din 9 decembrie 2025, pronunțată în dosarul nr. 4374/2/2025/a1.1, prin care judecătoarea Florentina Rizescu de la Curtea de Apel București a constatat legalitatea și a menținut măsurile asigurătorii dispuse de DNA față de inculpați.
Judecătoarea Florentina Rizescu a respins toate criticile formulate de inculpați, stabilind că sunt îndeplinite exigențele legale pentru menținerea măsurilor asigurătorii, că acestea sunt proporționale cu scopul urmărit și că analiza acuzațiilor, a încadrărilor juridice și a materialului probator revine fazei de soluționare a fondului cauzei, nu camerei preliminare.
Motivarea judecătoarei Rizescu privind menținerea măsurilor asigurătorii
Judecătoarea CAB Florentina Rizescu a reținut că ordonanțele prin care DNA a dispus instituirea și menținerea măsurilor asigurătorii au fost emise cu respectarea dispozițiilor legale, fiind suficient motivate pentru a permite controlul judecătoresc, inclusiv prin indicarea situației de fapt, a temeiurilor legale și a sumelor stabilite în sarcina fiecărui inculpat, apreciind că, în cazul infracțiunilor de corupție și spălare a banilor, necesitatea măsurilor este prezumată de lege.
judecator / sursa foto: dreamstime.com
Instanța a subliniat că, în procedura camerei preliminare, se verifică exclusiv legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii, iar criticile privind substanța acuzațiilor, încadrarea juridică și aptitudinea materialului probator exced acestui cadru procesual și urmează a fi analizate la soluționarea fondului cauzei, menținerea măsurilor fiind considerată justificată, proporțională și necesară pentru asigurarea unei eventuale confiscări.
Măsurile asigurătorii sunt legale și proporționale
Judecătorul de cameră preliminară a reținut că, potrivit Codului de Procedură Penală, măsurile asigurătorii pot fi dispuse pentru garantarea confiscării speciale indiferent de natura infracțiunii, constatând că, în cauză, foloasele pentru care parchetul a instituit sechestrul derivă atât din infracțiuni de corupție și spălare a banilor, cât și din infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii, fără ca legea să prevadă vreo limitare în acest sens.
Instanța a afirmat că valorile bunurilor supuse sechestrului nu sunt disproporționate în raport cu sumele stabilite de acuzare pentru fiecare inculpat și cu întregul circuit financiar identificat, reținând că diferențele dintre activitățile atribuite inculpaților au fost avute în vedere de procuror și că măsurile asigurătorii, instituite până la concurența sumelor indicate, rămân necesare, proporționale și justificate la acest moment procesual.
