El a spus că în acest moment declinul economic este accentuat și se așteaptă la un deficit mai mare de 8,6%, cât a anunțat ministrul finanțelor, Florin Cîțu.

În 2021 economia va fi vlăguită în continuare, chiar dacă va fi pe o traiectorie de revenire, prognozează profesorul Dăianu. În opinia sa, recesiunea va fi o realitate anul acesta și orice încercare de cosmetizare a ei reprezintă doar „jocuri de cuvinte”.

Toate statele au fost prinse pe picior greșit, deși avertismente au existat: Va veni o pandemie, pregătiți-vă! spune profesorul Dăianu, potrivit Digi24.

„În mod deliberat, guvernele au închis economiile, întrucât nu puteau să stăpânească altfel economia. Cei care au cochetat cu ideea de a umbla pe ici, pe colo, dar nu prin părțile esențiale, au capotat și a trebuit să schimbe macazul, cum s-a întâmplat cu guvernul lui Boris Johnson în Marea Britanie sau chiar cu suedezii, care își pun mari întrebări privind înțelepciunea modului în care au gestionat această perioadă”, a explicat profesorul Dăianu care este sursa acestei crize profunde care afectează toate țările.

În opinia sa, pandemia este un război – și este unul de uzură, unul de gherilă, care nu s-a terminat. „Deja aud analiști economici, unii cu state de serviciu pe mese importante, care spun că deja suntem în post-pandemie. Pe ce lume trăim? Cum suntem în post-pandemie, când vorbim despre posibile valuri, despre sectoare economice care vor fi lovite năprasnic? Vor fi sechele ani de zile de acum înainte, economiile nu vor mai fi la fel”, avertizează președintele Consiliului Fiscal.

„Privirea din avion poate liniști pe unii, dar diavolul se ascunde în detalii”, mai spune Daniel Dăianu. „Structurile economiilor sunt foarte diferite și nu întâmplător Germania, care și ea a fost lovită și a trebuit să pună în mișcare un pachet de sprijin formidabil, iese mult mai bine, pentru că are o robustețe a economiei instrinsecă, are excelență în producția industrială, în disciplină, în lumea corporatistă și în modul în care cetățenii din Germania respectă regulile”, a explicat profesorul Dăianu.

„Noi (…) ar trebui să venim cu picioarele pe pământ, unii dintre noi. Guvernul era obligat să facă această rectificare”, din cauza declinului economic accentuat, spune președintele Consiliului Fiscal.

Profesorul Dăianu crede că deficitul bugetar, pe care ministrul de finanțe îl estimează la 8,6 la sută din PIB, s-ar putea să fie mai degrabă apropiat de 9. „Noi am câștigat, aparent, între aprilie și iunie, aveam o bătălie aparent câștigată, dar vedem că războiul nu e câștigat la noi”, a menționat Dăianu.

Cei care își permit deficite foarte mari o fac fiindcă băncile lor centrale emit monedă de rezervă sau fac parte din zona euro. „Noi avem, din păcate, acest handicap al deficitului structural mare și avem și presiuni de cheltuieli permanente în continuare. Poți să faci cheltuieli, îi ajuți pe cei mai nevoiași, dar nu permanente”, spune președintele Consiliului Fiscal.

Profesorul Dăianu crede că ar fi fost mai oportună o taxă de solidaritate, pentru că va exista o problematică socială, o creștere a șomajului, îngroșat și de cei care revin în țară. „Eu m-aș fi ocupat de veniturile cele mai mici”, spune profesorul de economie, vorbind despre creșterea punctului de pensie cu 14 la sută.

 

„Cheltuielile în educație și sănătate sunt investiții în capital uman și nu poți să spui că investițiile în drumuri, autostrăzi și poduri sunt mai importante. Această teză e falsă. România are nevoi – și asta este drama noastră, la 30 de ani, că n-am construit nici infrastructură de bază, n-avem o autostradă care să se sfârșească, n-avem sistem de irigații, amenajarea teritoriului a rămas un deziderat de ani de zile, pădurile sunt defișate. Distrugem mediul înconjurător și natura se răzbună pe noi”, spune Daniel Dăianu. Deteriorarea relației om-natură este o explicație valabilă inclusiv pentru pandemie. „Am fost orbi și acum dăm din colț în colț cam toți, de aceea și planul european de reconstrucție vorbește de digitalizare și reconstrucție economică verde. În plus, România, din păcate, are de rezolvat chestiuni vitale”, punctează profesorul.

După septembrie, va trebui să trimitem la Bruxelles schița de program de corecție pentru cheltuielile permanente, în condițiile în care suntem și în procedură de deficit bugetar excesiv.

Au ajuns salariile și asistența socială să dețină foarte mult din veniturile fiscale și din veniturile bugetare, atrage atenția profesorul Dăianu, iar soluția este să absorbim cât mai bine fondurile europene pe care România le are la dispoziție, ceea ce ar ajuta enorm și la corecția macroeconomică.

„Piețele nu ne vor accepta – este opinia mea, aș vrea să fiu infirmat – deficite de peste 8 în acest an, peste 7,5 – poate chiar 8 la sută în anul ce urmează, câțiva ani în șir nu vor accepta, vor cere o corecție. Avem și perioada anului electoral, ca și în Statele Unite – și ei gestionează acolo pandemia de-ți stă mintea în loc – sunt foarte multe incertitudini, nu poți cu multă precizie să conturezi traiectoria economiei și societății în următorii doi ani. Ce contează – the bottom line, cum spun americanii – este că am corectat, cum a fost edificiul bugetului. Este cu picioarele mai pe pământ în momentul de față. 3,8 declin este în continuare optimist. Noi am vrea să fim infirmați. Oricum, nu este o cădere teribilă ca la alții, dar este o cădere masivă”, a conchis președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.