Curtea de Conturi: Ambulatoriile din spitalele Ministerului Sănătății, un eșec total. Timpi mari de așteptare și multe spitalizări

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea de Conturi a constatat că ambulatoriile integrate din spitalele Ministerului Sănătății rămân o structură formală, cu timpi mari de așteptare și fără impact asupra spitalizărilor.

Ambulatoriile nu reușesc să scadă internările

Accesul pacienților la servicii medicale în ambulatoriile integrate ale spitalelor aflate în subordinea Ministerului Sănătății este grav limitat de timpii lungi de așteptare, iar măsurile luate între 2022 și 2024 nu au reușit să reducă numărul spitalizărilor, care, dimpotrivă, au crescut constant.

Acestea sunt principalele concluzii ale unui audit al performanței realizat de Curtea de Conturi, publicat miercuri.

„Curtea de Conturi a realizat un audit al performanţei cu privire la modul în care sunt organizate şi funcţionează ambulatoriile integrate din unităţile sanitare subordonate Ministerului Sănătăţii (MS), subliniind necesitatea transformării acestui tip de asistenţă medicală dintr-o structură formală într-un instrument real de creştere a accesului pacienţilor la servicii de sănătate, reducere a spitalizărilor evitabile şi utilizare eficientă a resurselor”, a transmis Curtea de Conturi într-un comunicat de presă.

Cum a gestionat Ceaușescu criza de după masacrul de la Munchen, când prietenii lui au provocat 18 morți

Tranzacție uriașă în România: Kanal D s-ar vinde pe 100 de milioane de euro

Ambulatoriile din 56 de spitale, auditate de Curtea de Conturi

Auditul a analizat perioada 2022-2024 și a cuprins cele 56 de unități sanitare cu paturi din subordinea Ministerului Sănătății. Din acestea, ambulatoriile integrate au funcționat efectiv doar în 47 de spitale, iar în alte trei au oferit servicii exclusiv pacienților internați.

„Cauzele pentru care ambulatoriile integrate nu au funcţionat sunt complexe şi interdependente: limitările legate de resursele umane, lipsa spaţiului adecvat şi particularităţile profilului medical al unităţilor”, se arată în raport.

Un alt aspect critic semnalat de auditori este accesibilitatea redusă:

„Astfel, intervalul dintre data programării şi data efectivă a consultaţiei a variat de la câteva zile până la câteva luni, aspect care a afectat asigurarea acordării unor servicii medicale necesare pacienţilor”.

Alexandru Rafila. Sursa foto: Facebook/ Alexandru Rafila

Măsurile din 2022-2024, fără niciun efect

Măsurile luate pentru dezvoltarea ambulatoriilor nu au avut efectul scontat asupra spitalizărilor. Dimpotrivă, datele arată o creștere clară:

„Astfel, în anul 2024 faţă de anul 2022, în unităţile sanitare menţionate, spitalizarea de zi a crescut aproximativ cu 22%, iar spitalizarea continuă cu 21%. De asemenea, numărul de cazuri de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34% în anul 2024 faţă de anul 2022”, se precizează în comunicat.

Curtea de Conturi concluzionează că, din cauza finanțării insuficiente, a lipsei de spații, dotări și medici specializați, ambulatoriile integrate nu au reușit să devină un filtru eficient pentru spitalizări.

„Dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii poate avea un impact semnificativ asupra eficienţei şi sustenabilităţii sistemului de sănătate, prin reducerea presiunii asupra spitalizării și gestionarea eficientă a cazurilor ce pot fi tratate în ambulatoriu”, subliniază instituția.

În urma auditului, Curtea de Conturi a adresat Ministerului Sănătății mai multe recomandări concrete privind organizarea ambulatoriilor, reducerea timpilor de așteptare și creșterea accesibilității pacienților.