Teheranul își intensifică procesul de modernizare militară pentru a genera o criză care să forțeze noua administrație Biden să încheie un acord rapid, „fără modificări”.

Ministrul iranian de Externe, Javad Zarif a refuzat oferta lui Joe Biden de a reveni în pactul nuclear din 2015 - denunțat de Donald Trump în 2018 – respingând condițiile documentului.

Totuși, o respectare strictă de către Statele Unite a condițiilor din 2015 este exact ce își dorește Iranul, arată o analiză realizată de Debka. Aceasta, deoarece acordul promovat acum cinci ani de administrația Obama omitea să facă referire la amenințările ne-nucleare ale Teheranului, cum ar fi rachetele.

Iar Joe Biden, care era vicepreședinte al SUA la acea dată, a sprijinit această abordare.

Aripa dură de la Teheran, care câștigă teren în fața taberei moderate, ce favorizează o abordare diplomatică, a președintelui Hassan Rouhani și a lui Zarif, a fost încurajată în strategia aceasta de o afirmație făcută de Joe Biden într-un interviu dat la 1 decembrie.

Propunând Iranului reîntoarcerea în cadrul creat de acordul din 2015, Biden a adăugat:

„Ascultați, se vorbește mult despre rachetele de precizie și de o întreagă gamă de alte lucruri, care destabilizează regiunea”, însă „cel mai bun mijloc de a obține stabilitatea în regiune” este de a contracara „programul său nuclear”.

Din 2015, Iranul, eliberat de orice constrângere, a îmbunătățit letalitatea, raza de acțiune și precizia rachetelor sale, transformându-le într-un instrument major pentru a-și afirma dominația în regiune și a le furniza mandatarilor săi, în special Hezbollahului libanez, care își va putea continua nestingherit acțiunile de perturbare a planului de pace american în regiune.

Republica Islamică l-a pus pe cel mai strălucit creier al său,  Mohsen Fakrizadeh, lichidat între timp, în fruntea nu a unuia ci a două programe naționale de o mare importanță: programul de dezvoltare al armelor nucleare și programul de dezvoltare al rachetelor.

Anul trecut, tot Debka cita experți americani care afirmau că distrugerea, pe 14 septembrie, a rafinăriilor de petrol saudite de la Abqaiq, cele mai mari din lume, odată cu cel mai important câmp petrolifer al său, a fost opera unei lovituri de precizie a rachetelor iraniene trase din Irak și nu a dronelor Houthi, așa cum s-a spus oficial.

Pe 22 noiembrie 2020, o singură rachetă iraniană cu rază lungă de acțiune trasă de data aceasta de Houthi, a lovit capacități ale Aramco, principala companie petrolieră saudită, lângă Jeddah.

Saudiții și aliații lor din Golf cer cu toții ca administrația Biden să lărgească acordul din 2015 pentru a cuprinde arsenalul de rachete al Iranului, precum și alte tipuri de arme care pot destabiliza regiunea.