Cum se tratau oamenii preistorici și ce antibiotic natural foloseau
- Emma Cristescu
- 21 martie 2026, 09:39
Oameni preistorici/ Sursa foto Captură videoGudronul de mesteacăn, o substanță obținută prin distilarea scoarței de mesteacăn, a fost unul dintre materialele esențiale utilizate de oamenii preistorici, fiind folosit în special ca adeziv pentru fixarea uneltelor de piatră pe mânere de lemn sau pentru prinderea vârfurilor de săgeți de suporturile lor, potrivit IFL Science.
Gudronul de mesteacăn, folosit de oamenii preistorici
Cercetări recente sugerează însă că rolul acestei substanțe ar fi fost mult mai complex decât simpla funcție de lipire. O serie de studii indică posibilitatea ca neanderthalienii să fi utilizat gudronul de mesteacăn și în scopuri medicale, inclusiv pentru tratarea rănilor și prevenirea infecțiilor.

Gudron/ Sursa foto Captură video
Artefactele descoperite în situri arheologice arată că această substanță era cunoscută încă de acum aproximativ 180.000 de ani, fiind folosită de neanderthalieni, dar și de Homo sapiens în perioadele timpurii ale istoriei umane. În unele regiuni ale lumii, utilizarea sa continuă chiar și în prezent, în special în comunități indigene.
În America de Nord, poporul Mi’kmaq, iar în Europa de Nord, saami, folosesc în mod tradițional extracte de gudron de mesteacăn pentru îngrijirea rănilor, datorită proprietăților sale antimicrobiene, în special împotriva bacteriilor gram-pozitive, precum Staphylococcus aureus, una dintre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor cutanate.
Ce au descoperit cercetătorii
Pornind de la aceste observații, cercetătorii au recreat procesul de obținere a gudronului de mesteacăn folosind două tipuri de mesteacăn prezente în Europa în perioada Pleistocenului târziu, epocă în care trăiau neanderthalienii. Au fost testate atât metode arhaice, bazate pe lut și piatră, cât și o tehnică inspirată din practicile tradiționale ale poporului Mi’kmaq, care utilizează recipiente metalice moderne.

Gudron/ Sursa foto Captură video
Rezultatele experimentelor au arătat că toate variantele de gudron obținute au avut efect inhibitor asupra bacteriei Staphylococcus aureus, însă nu au afectat bacteriile gram-negative, precum Escherichia coli. Acest lucru sugerează o eficiență selectivă împotriva anumitor tipuri de microorganisme.
Pe baza acestor date, cercetătorii consideră că gudronul produs și folosit de neanderthalieni ar fi putut avea proprietăți similare cu cele observate în utilizările tradiționale ale comunităților Mi’kmaq și saami, în special în prevenirea infecțiilor rănilor.
Alte descoperiri recente
Totuși, nu există dovezi definitive care să confirme utilizarea sa medicală în mod intenționat de către neanderthalieni. Autorii studiului, inclusiv cercetătorul Tjaark Siemssen, susțin că rezultatele se aliniază cu alte descoperiri recente care sugerează existența unor cunoștințe medicale mai avansate decât se credea anterior în rândul acestor hominizi dispăruți.
Printre aceste indicii se numără descoperirea unor urme de penicilină în placa dentară a unui neanderthalian din Spania, ceea ce ar putea indica utilizarea unor materiale naturale cu proprietăți antibiotice pentru tratarea unor afecțiuni dentare.
De asemenea, descoperirea unui schelet vindecat în peștera Shanidar sugerează că neanderthalienii ar fi putut avea capacitatea de a îngriji membrii răniți ai grupului, indicând forme timpurii de compasiune și grijă socială.