Stres/ Sursa foto Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Trăim într-o eră în care stresul cotidian afectează o proporție semnificativă a populației, iar aproape șase din 10 români recunosc că le este dificil să facă față presiunii zilnice, ceea ce stimulează căutarea unor tehnici eficiente de relaxare și de reducere a tensiunii mentale, potrivit unui sondaj făcut de Mayo Clinic.
Cum să combați stresul
Stresul este răspunsul organismului la cerințe interne sau externe percepute ca amenințătoare sau copleșitoare, și poate afecta atât starea psihică, cât și sănătatea fizică. Cercetările din domeniul medical arată că stresul cronic poate crește nivelul cortizolului — hormonul asociat reacțiilor de „luptă sau fugi” — ceea ce, pe termen lung, duce la creșterea tensiunii arteriale, tulburări de somn și anxietate.
Metodele de relaxare nu doar induc o stare de calm, ci pot determina și răspunsuri fiziologice pozitive precum scăderea ritmului cardiac și stimularea sistemului nervos parasimpatic, responsabil cu relaxarea corpului.
Una dintre cele mai accesibile și eficiente tehnici de relaxare este respirația profundă. Practicată conștient, aceasta implică inspirarea lentă pe nas, umplând plămânii până în zona diafragmei, și expirarea controlată pe gură.
Această tehnică poate părea simplă, dar efectele asupra sistemului nervos sunt profunde: reduce ritmul cardiac și tensiunea musculară, inducând o stare de calm în doar câteva minute.
Medicii și psihologii recomandă practici scurte, de exemplu: 5–10 minute de respirație profundă de mai multe ori pe zi pentru a contracara acumularea de tensiune.
Pentru mulți oameni, un exercițiu rapid de respirație conștientă poate servi ca „reset mental” imediat după un moment tensionat, cum ar fi un conflict, o ședință stresantă sau o zi solicitantă la locul de muncă. În plus, tehnica este practic fără contraindicații și poate fi învățată intuitiv, fără echipamente speciale sau pregătire intensivă.
Meditația ghidată și mindfulness
Meditația ghidată este o altă metodă dovedită științific care poate reduce nivelurile de stres și anxietate. Prin concentrarea atenției asupra respirației, senzațiilor corporale sau unor imagini mentale relaxante, meditația ajută la direcționarea atenției departe de gândurile intruzive și obositoare.
Numeroase studii sugerează că meditația mindfulness poate schimba modul în care creierul procesează stresul, promovând o mai mare reziliență emoțională.
Practica poate începe cu sesiuni scurte de 10 minute pe zi și poate fi adaptată fiecărui stil de viață. Pentru începători, meditația ghidată prin aplicații mobile sau înregistrări audio oferă o cale ușoară de intrare în această practică, ajutând la reducea tensiunii mentale acumulate. Pentru mulți, această tehnică oferă un sentiment de claritate și control interior chiar și în perioadele aglomerate.
Activitatea fizică
Corpul și mintea sunt strâns conectate, iar activitatea fizică regulată este un element esențial în combaterea stresului. Exercițiile fizice, chiar și moderate, cum ar fi o plimbare rapidă sau o sesiune scurtă de stretching, stimulează eliberarea de endorfine — neurotransmițători care induc starea de bine și reduc percepția durerii fizice sau emoționale.
Yoga și pilates, de exemplu, combină mișcarea cu respirația controlată, ceea ce oferă un dublu efect anti-stres: relaxarea musculaturii și calmarea sistemului nervos. Chiar și activități simple precum mersul pe jos în aer liber sau ciclismul pot reduce nivelul cortizolului și pot îmbunătăți starea psihică generală, oferind totodată o pauză mentală de la grijile cotidiene.
Ritualuri zilnice de relaxare
Pe lângă tehnicile de mai sus, experții în sănătate mintală recomandă introducerea unor ritualuri zilnice care să combate stresul înainte ca acesta să devină copleșitor. Seara, de exemplu, o rutină de relaxare poate include un ceai din plante calmante (precum mușețel sau lavandă), o scurtă sesiune de meditație sau ascultarea de muzică liniștitoare.
Un alt ritual eficient este ținerea unui jurnal de recunoștință, unde la sfârșitul fiecărei zile pot fi notate trei lucruri pozitive care s-au întâmplat. Acest obicei simplu poate realinia atenția de la probleme și griji către experiențele plăcute și poate susține o mentalitate mai pozitivă în fața provocărilor zilnice.
Ritualurile de relaxare nu trebuie să fie elaborate sau consumatoare de timp. Chiar și 10–15 minute dedicate unei activități care produce plăcere — fie cititul unei cărți, fie o baie caldă — poate reduce semnificativ nivelul de stres și poate sprijini recuperarea psihică după o zi solicitantă.
Muzica și aromoterapia
Muzica are un impact direct asupra sistemului nervos, putând reduce ritmul cardiac și inducând o stare de liniște. Alegerea melodiilor cu tempo lent sau a sunetelor ambientale poate accentua starea de relaxare, mai ales atunci când sunt combinate cu alte tehnici de respirație sau meditație.
Aromoterapia cu uleiuri esențiale, cum ar fi lavanda, bergamota sau ylang-ylang, este frecvent utilizată pentru a crea un mediu calmant acasă sau la birou. Inhalarea acestor arome poate stimula sistemul limbic — partea creierului responsabilă de emoții — și poate contribui la reducerea percepției de stres.
Recomandările noastre
Invitatii EVZ
Mitul „salvatorului Bolojan" și vechea energie anti-PSD
