Rareș Bogdan: Partidele tradiționale din Europa „se prăbușesc” pentru că s-au rupt de cetățeni

Rareș Bogdan: Partidele tradiționale din Europa „se prăbușesc” pentru că s-au rupt de cetățeniRareș Bogdan. sursa: Facebook

Partidele tradiționale din Europa pierd teren în fața formațiunilor antisistem deoarece s-au îndepărtat de cetățeni, au devenit autosuficiente și nu au reușit să răspundă problemelor economice, sociale și identitare, scrie europarlamentarul PNL Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan: Partidele tradiționale, clasice, partidele mainstream se prăbușesc în Europa

Într-o postare amplă, acesta analizează declinul unor formațiuni politice care au dominat scena europeană timp de decenii și afirmă că pierderea încrederii alegătorilor este legată de modul în care partidele au gestionat crize precum austeritatea, migrația și dezindustrializarea.

„Partidele tradiționale, clasice, partidele mainstream se prăbușesc în Europa. S-au rupt total de oameni, au întors spatele cetățenilor, nu mai reprezintă comunitățile. Au devenit surde la oameni, atunci când nu-i disprețuiesc. Fac politică pentru ele”, a scris Rareș Bogdan.

Europarlamentarul descrie politica europeană printr-o comparație cu un aparat electrocasnic: „Politica europeană e un salon de electrocasnice. Un aspirator autonom: se plimbă singur printr-o cameră goală, se lovește de aceleași obstacole și își vede de traseul lui programat, fără să aibă nevoie de cineva care să-l ghideze”.

În opinia sa, multe dintre partidele istorice au ajuns în dificultate pentru că au considerat că notorietatea, organizațiile teritoriale și structurile politice construite în timp le garantează supraviețuirea electorală. Rareș Bogdan critică autosuficiența și aroganța liderilor, dar și refuzul de a discuta deschis despre greșelile strategice care au îndepărtat alegătorii.

„Au crezut că blazonul, aparatul de partid și rețeaua teritorială sunt garanții. Rețeaua teritorială este sufletul alegerilor, dar nu poți convinge oamenii că betonul se toarnă de jos în sus. Oamenii văd realitatea”, afirmă europarlamentarul.

Germania: ascensiunea AfD și pierderea terenului de către CDU și SPD

Unul dintre principalele exemple prezentate de Rareș Bogdan este Germania, unde formațiunile tradiționale CDU/CSU și SPD se confruntă cu ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania (AfD).

Europarlamentarul amintește că, timp de decenii, Uniunea Creștin-Democrată și Uniunea Creștin-Socială, împreună cu social-democrații, au dominat politica germană și au obținut în repetate rânduri majoritatea voturilor. În opinia sa, această perioadă de stabilitate a fost înlocuită de fragmentare politică și de creșterea susținerii pentru AfD.

Rareș Bogdan susține că SPD a coborât de la 40,9% în 1998, în perioada lui Gerhard Schröder, la scoruri mult mai mici în măsurătorile electorale recente. În cazul CDU/CSU, el compară rezultatele din perioada de dominație politică a Angelei Merkel, când formațiunea obținea între 35% și 41%, cu evoluțiile electorale mai slabe din ultimii ani.

În analiza sa, AfD a trecut de la statutul de partid eurosceptic, înființat în 2013, la cel de formațiune naționalistă și anti-imigrație, care a ajuns una dintre principalele forțe politice ale Germaniei. Bogdan afirmă că partidul a devenit a doua forță la alegerile federale din 2025 și a ajuns pe primul loc în unele sondaje naționale din 2026.

El indică și rezultatele electorale din landurile estice, unde AfD a obținut scoruri importante, precum și măsurătorile din noiembrie, în care formațiunea ar fi cotată între 26% și 29%. Potrivit europarlamentarului, dacă alegerile federale ar avea loc în acest moment, actuala alianță CDU/CSU și SPD nu ar mai avea majoritate parlamentară.

Europa

Europa / foto: AI

Rareș Bogdan identifică trei greșeli strategice majore ale partidelor tradiționale germane.

Prima ar fi reprezentată de guvernările comune repetate dintre CDU/CSU și SPD, în timpul cărora cele două formațiuni și-ar fi estompat diferențele ideologice. CDU s-ar fi deplasat spre centru și stânga pe teme sociale și ecologice, în timp ce SPD ar fi gestionat reforme economice și ale pieței muncii contestate de propria bază electorală. Rezultatul, susține Bogdan, a fost apariția unui vid politic atât în zona conservatoare, cât și în rândul muncitorilor tradiționali.

A doua greșeală ar fi gestionarea crizei migrației din 2015. Europarlamentarul critică decizia Angelei Merkel de a menține deschise frontierele și consideră că partidele tradiționale nu au recunoscut suficient presiunile asupra infrastructurii locale, locuințelor, școlilor și bugetelor publice.

A treia problemă identificată este politica energetică. Rareș Bogdan critică renunțarea Germaniei la energia nucleară în paralel cu dependența de gazul rusesc, despre care afirmă că a afectat industria grea, întreprinderile mici și mijlocii și puterea de cumpărare.

PASOK și socialiștii francezi, exemple ale declinului partidelor istorice

Europarlamentarul PNL extinde analiza și asupra Greciei, unde PASOK a fost una dintre principalele forțe politice timp de aproximativ trei decenii. Formațiunea obținea frecvent peste 40% din voturi, ajungând la 43,9% în 2009.

Potrivit lui Rareș Bogdan, acceptarea măsurilor de austeritate impuse în timpul crizei datoriilor, prin acordurile cu instituțiile internaționale, fără protejarea suficientă a clasei de mijloc, a contribuit la prăbușirea partidului. PASOK a ajuns la 4,7% în 2015, iar ulterior a recuperat o parte din electorat, fără să-și mai recapete poziția dominantă.

În Franța, Bogdan amintește declinul Partidului Socialist, formațiunea care l-a dat președinte pe François Mitterrand și care a condus țara în timpul mandatului lui François Hollande. La alegerile prezidențiale din 2022, candidata partidului, Anne Hidalgo, a obținut doar 1,75% din voturi. O parte dintre alegătorii socialiști s-au orientat către Emmanuel Macron, iar alții către stânga radicală reprezentată de La France Insoumise, susține europarlamentarul.

Un alt exemplu francez este Les Républicains, formațiunea care continuă tradiția politică a dreptei gaulliste, asociată cu lideri precum Jacques Chirac și Nicolas Sarkozy. În 2022, candidata partidului, Valérie Pécresse, a obținut 4,78% la alegerile prezidențiale, un rezultat care a ilustrat pierderea unei părți importante din electoratul tradițional. Rareș Bogdan afirmă că alegătorii și o parte dintre cadrele partidului s-au orientat fie către Rassemblement National, fie către tabăra macronistă.

Italia: dispariția partidelor care au dominat politica postbelică

În cazul Italiei, Rareș Bogdan amintește prăbușirea Democrației Creștine și a Partidului Socialist Italian la începutul anilor 1990, în contextul scandalului de corupție Mani Pulite și al incapacității sistemului politic de a se reforma.

El consideră că acest precedent istoric arată cât de rapid pot dispărea formațiuni care au dominat scena politică atunci când pierd încrederea alegătorilor. În prezent, europarlamentarul observă dificultăți și pentru alte partide tradiționale italiene, precum Forza Italia și Partidul Democrat, în fața ascensiunii unor formațiuni precum Fratelli d'Italia, Liga și Mișcarea Cinci Stele.

Matteo Salvini

Matteo Salvini / Sursă foto: Arhivă Evz

Olanda și Austria: pierderi electorale pentru creștin-democrați, liberali și social-democrați

Rareș Bogdan include în analiza sa și partidele olandeze CDA și PvdA. Creștin-democrații din CDA au fost, timp de decenii, una dintre principalele forțe politice ale Olandei, dar au pierdut electorat în favoarea unor formațiuni noi, precum BBB și NSC, dar și a partidului PVV, condus de Geert Wilders.

În cazul social-democraților din PvdA, europarlamentarul amintește scăderea de la 24,8% în 2012 la 5,7% în 2017, după participarea la o coaliție de guvernare cu liberalii lui Mark Rutte și acceptarea unor măsuri de austeritate. Ulterior, partidul a ajuns să candideze pe o listă comună cu formațiunea ecologistă GroenLinks pentru a-și păstra influența parlamentară.

În Austria, Bogdan vorbește despre erodarea Partidului Popular (ÖVP) și a social-democraților (SPÖ), care au împărțit puterea timp de decenii. Problemele legate de migrație, inflație și încrederea în instituții au contribuit, în opinia sa, la ascensiunea Partidului Libertății (FPÖ), care a ajuns în fruntea preferințelor electorale.

Germania apare din nou în analiză prin exemplul liberalilor din FDP, partid care a avut mult timp rolul de partener de coaliție indispensabil pentru principalele formațiuni politice. Rareș Bogdan amintește că liberalii nu au reușit să intre în Bundestag în 2013 și au ratat din nou pragul parlamentar în 2025, când au obținut 4,3%.

Rareș Bogdan: Cetățenii nemulțumiți alimentează forțele care vor ruinarea proiectului european

În concluzia sa, Rareș Bogdan susține că partidele tradiționale nu pot opri ascensiunea formațiunilor antisistem doar prin izolarea politică a acestora sau prin apeluri la vot împotriva lor. În opinia sa, este necesară o schimbare de abordare și o discuție reală despre problemele care au dus la pierderea încrederii publice.

„Refuză să discute critic erorile de direcție, iar cetățenii nemulțumiți alimentează forțele care vor ruinarea proiectului european”, afirmă europarlamentarul.

Postarea sa pune în centrul dezbaterii responsabilitatea partidelor istorice pentru propriul declin și avertizează că vechile structuri politice nu mai reprezintă, în mod automat, o garanție a succesului electoral.