Cum putem reduce riscul de Alzheimer chiar și când boala dă primele semne biologice - Studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O alimentație echilibrată reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai unui stil de viață sănătos, fiind adesea asociată direct cu menținerea funcțiilor cognitive. Până de curând, comunitatea științifică nu deținea date clare despre capacitatea regimului alimentar de a mai influența riscul de demență odată ce în organism s-au instalat deja primele modificări biologice specifice bolii.

Un studiu recent aduce însă o rază de speranță, sugerând că obiceiurile alimentare corecte își păstrează rolul protector chiar și în cazul persoanelor care prezintă markeri biologici indicați pentru un risc major de degradare neuronală.

Conform news.ro, cercetarea realizată în Suedia scoate în evidență faptul că o hrană de calitate superioară poate contribui activ la diminuarea probabilității de a dezvolta demență, inclusiv în formele sale asociate cu Alzheimer. Oamenii de știință au constatat că beneficiile unei astfel de diete s-au menținut vizibile chiar și la subiecții care înregistrau valori alarmante ale unor biomarkeri din sânge.

Cum putem reduce riscul de Alzheimer chiar și când boala dă primele semne biologice - Studiu

Biomarkerii funcționează ca niște indicatori exacți, capabili să măsoare diverse procese din organismul uman. În ceea ce privește investigarea afecțiunilor neurodegenerative, testele de sânge moderne pot decela modificări incipiente legate de boala Alzheimer, semne ale degradării celulelor nervoase sau anomalii la nivelul celulelor care au rolul de a proteja și susține neuronii.

Cu toate acestea, prezența acestor indicatori biologici nu reprezintă o sentință certă. Deși valorile ridicate semnalează o vulnerabilitate crescută, există cazuri în care persoanele cu modificări biologice evidente nu ajung niciodată să dezvolte demență, în timp ce altele, cu un profil similar, se confruntă cu această afecțiune. Din acest motiv, descoperirea unor metode de prevenție accesibile, precum alimentația, devine esențială.

Un experiment întins pe un interval de 15 ani

Pentru a înțelege mai bine acest mecanism, o echipă de specialiști a monitorizat pe o perioadă de până la 15 ani un grup extins, format din aproape 1.900 de adulți din Suedia, toți având vârsta minimă de 60 de ani la debutul cercetării. La începutul evaluării, niciunul dintre participanți nu suferea de tulburări cognitive severe. Pe parcursul anilor de monitorizare, 240 de persoane au primit un diagnostic oficial de demență.

Pe parcursul studiului, subiecții au completat periodic chestionare detaliate cu privire la obiceiurile lor alimentare. Experții au corelat ulterior aceste date pentru a stabili dacă un stil de viață bazat pe alimente sănătoase oferă protecție în fața demenței, analizând diferențiat persoanele în funcție de nivelul biomarkerilor asociați cu Alzheimer și cu stresul biologic de la nivel cerebral.

Alzheimer. Sursă foto: Freepik

Rezultatele finale au confirmat o tendință clară: persoanele cu o dietă calitativă au înregistrat un risc general considerabil mai mic de a dezvolta afecțiunea. Aspectul cel mai important este că această asociere pozitivă s-a menținut inclusiv în cazul pacienților ale căror analize sanguine indicau deja un risc biologic ridicat.

Secretul stă în tiparele de consum, nu în nutrienți izolați

O abordare inovatoare a acestui studiu a fost evaluarea tiparelor alimentare în ansamblul lor, renunțându-se la analiza individuală a unor ingrediente sau vitamine specifice. Cercetătorii au plecat de la premisa corectă că oamenii consumă combinații complexe de alimente și nu nutrienți izolați. În trecut, aceeași echipă demonstrase deja existența unei legături strânse între calitatea dietei și nivelul biomarkerilor Alzheimer la vârstnicii care nu prezentau probleme cognitive.

În cadrul acestei analize, comportamentul alimentar a fost evaluat prin prisma a trei modele distincte: respectarea dietei mediteraneene, conformitatea cu ghidurile generale pentru o nutriție sănătoasă și potențialul alimentelor de a genera sau reduce inflamația în corp.

Inflamația din organism, cheia blocării procesului degenerativ

Cea mai stabilă și evidentă legătură identificată la persoanele cu risc biologic accentuat a avut legătură directă cu indicele inflamator al dietei. La participanții care aveau deja markeri de risc ridicați, un regim alimentar cu un potențial inflamator scăzut a fost asociat cu o reducere relativă de până la 30% a riscului de demență. Autorii studiului menționează însă că această cifră reprezintă o diferență statistică între grupuri și nu garantează la nivel individual că o anumită persoană va fi complet ferită de boală.

Trebuie avut în vedere și faptul că vorbim despre un studiu observațional. Acest lucru înseamnă că mecanismul poate identifica legături solide între alimentație, biomarkeri și riscul final, însă nu deține instrumentele necesare pentru a demonstra o relație directă de cauză și efect. Cu toate acestea, datele acumulate indică clar că inflamația reprezintă canalul principal prin care alimentele continuă să influențeze creierul, chiar și după ce s-au produs primele modificări biologice periculoase.

Ce presupune o dietă cu efect antiinflamator aplicată în viața de zi cu zi

În contextul cercetărilor medicale de acest tip, o alimentație menită să reducă inflamația se traduce printr-un consum zilnic ridicat de legume proaspete, fructe bogate în antioxidanți, cereale integrale, leguminoase diverse, precum și băuturi precum ceaiul și cafeaua. În sens invers, acest model impune o restricție severă sau o reducere drastică a consumului de carne roșie, produse din carne procesată, cereale rafinate și băuturi cu un conținut ridicat de zahăr.

Alte cercetări din domeniu au asociat, de asemenea, o dietă cu caracteristici antiinflamatoare cu o incidență mai mică a demenței în rândul vârstnicilor care sufereau deja de afecțiuni cardiometabolice grave, cum ar fi diabetul zaharat de tip 2, bolile de inimă sau episoade anterioare de accident vascular cerebral.

Interesant este că dieta mediteraneană clasică și ghidurile nutriționale standard au demonstrat o eficiență mult mai mare în reducerea riscului de demență la persoanele care aveau, în general, niveluri scăzute ale biomarkerilor de risc. Totuși, specialiștii sunt de părere că ambele modele rămân de o importanță majoră pentru toți pacienții, concluziile sugerând că diversele proprietăți ale alimentelor pot acționa în mod diferit, pliate pe profilul biologic unic al fiecărui individ în parte.

Avantajele și limitele metodologice ale noii descoperiri

Printre punctele forte ale acestei ample cercetări suedeze se numără evaluarea repetată și riguroasă a obiceiurilor alimentare pe o durată considerabilă de timp, monitorizarea atentă și diagnosticarea precisă a cazurilor de demență, dar și compararea simultană a mai multor scheme nutriționale pe același grup de subiecți.

La capitolul limitări, autorii recunosc că stabilirea dietei pe baza chestinarelor completate de participanți este o metodă utilă, dar care poate prezenta erori de memorie sau de raportare. De asemenea, lotul de participanți a provenit dintr-o singură zonă urbană a Suediei, fiind vorba despre persoane cu un nivel de educație peste medie și cu o stare generală de sănătate bună, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi extrapolate automat la nivelul întregii populații globale.

În concluzie, experții avertizează că o hrană sănătoasă, oricât de corectă ar fi, nu are puterea de a șterge complet riscul de demență. Factori majori precum vârsta înaintată, moștenirea genetică, starea aparatului cardiovascular și contextul social joacă un rol greu de ignorat în declanșarea bolii.

Cu toate acestea, studiul demonstrează că alimentația corectă rămâne o armă puternică pentru protejarea creierului, chiar și atunci când semnele biologice timpurii s-au instalat deja. Pasul următor pentru comunitatea științifică este izolarea exactă a acelor alimente și substanțe care stau la baza acestor beneficii, pentru ca ghidurile de prevenție să devină mult mai personalizate și eficiente.