Diagnosticul demenței, revoluționat de AI. Descoperirea care schimbă tratamentul pentru Alzheimer

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Numărul cazurilor de demență înregistrează o creștere accelerată la nivel global, iar identificarea corectă a tipului de afecțiune reprezintă în continuare o provocare majoră pentru comunitatea medicală. În acest context, specialiștii caută în mod constant soluții moderne care să permită o identificare clară a formelor de boală, pas esențial pentru prescrierea unui tratament eficient.

Previziunile medicale arată că incidența bolii Alzheimer și a altor forme de demență s-ar putea dubla până în anul 2060. Ca răspuns la această amenințare la adresa sănătății publice, o echipă de cercetători de la University of Florida a creat o tehnologie inovatoare destinată diferențierii precise a acestor afecțiuni, deschizând calea către un diagnostic timpuriu.

Diagnosticul demenței, revoluționat de AI. Descoperirea care schimbă tratamentul pentru Alzheimer

Proiectul a fost prezentat recent în publicația de specialitate Neurology. Instrumentul denumit Automated Imaging Differentiation for Dementia utilizează algoritmi avansați și imagistică medicală pentru a deosebi două dintre cele mai răspândite forme ale bolii: Alzheimer și demența cu corpi Lewy.

Performanțele obținute în cadrul testelor arată o acuratețe remarcabilă în diferențierea celor două patologii, ceea ce oferă perspective solide pentru introducerea acestei metode în practica medicală curentă.

„Utilizarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor avansate de imagistică oferă perspective importante pentru identificarea tiparelor de degenerare cerebrală asociate demenței”, a declarat David Vaillancourt, profesor emerit și titular al catedrei Orchid în cadrul Departamentului de Fiziologie Aplicată și Kinetologie al Universității din Florida, citat într-un comunicat.

SI inteligenta sintetica / sursa foto: AI

Diferențe majore între boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy

Deși ambele afecțiuni fac parte din categoria demențelor, simptomele și evoluția lor clinică sunt distincte. Demența cu corpi Lewy se manifestă de regulă prin dereglări ale atenției, modificări ale stării de alertă și dificultăți motorii. În schimb, tabloul clinic al bolii Alzheimer este dominat de pierderile de memorie.

De asemenea, schemele terapeutice recomandate pentru cele două boli diferă considerabil. Cu toate acestea, suprapunerea simptomelor duce deseori la erori de diagnostic, datele arătând că jumătate dintre persoanele afectate de demența cu corpi Lewy primesc inițial un diagnostic greșit de Alzheimer.

În prezent, evaluarea se bazează pe investigații clinice, teste psihometrice și scanări imagistice, fără să existe un test unic cu valoare de certitudine. În anumite cazuri, prescrierea unui tratament necorespunzător poate duce la agravarea stării pacientului și la accelerarea declinului cognitiv și motor.

Validarea algoritmilor pe sute de scanări cerebrale

Pentru a construi și perfecționa noul algoritm, echipa de cercetare a analizat un set de 519 scanări cerebrale provenite de la pacienți diagnosticați cu Alzheimer, persoane cu demență cu corpi Lewy și un grup de control format din indivizi sănătoși. Informațiile au fost adunate pe o perioadă extinsă, între anii 2007 și 2022, din centre medicale de profil.

O selecție de 387 de imagini medicale a fost utilizată direct pentru instruirea și verificarea sistemului informatic. Cea mai mare parte a datelor a servit la învățarea modelului, în timp ce restul au fost folosite pentru evaluarea riguroasă a rezultatelor.

„Pentru a asigura cele mai înalte standarde de încredere, am realizat experimente extinse de validare folosind date obținute de la mai multe aparate și centre de imagistică”, a explicat Angelos Barmpoutis, profesor la Digital Worlds Institute din cadrul College of the Arts, parte a Universității din Florida, care a colaborat la studiu.

Cum funcționează identificarea bazată pe lichidul cerebral

Metoda de investigație folosește o tehnică avansată de rezonanță magnetică capabilă să măsoare acumularea de lichid suplimentar la nivelul creierului, un indicator direct al inflamației și al deteriorării celulelor nervoase.

Prin analiza detaliată a acestor fluxuri de lichid cu ajutorul inteligenței artificiale, sistemul a reușit să distingă amprenta specifică fiecărei afecțiuni. Verificările ulterioare pe cazuri confirmate post-mortem prin autopsie au indicat o rată de succes de sută la sută pe eșantionul testat.

„Întrucât tratamentele pentru boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy sunt diferite, dezvoltarea unor biomarkeri de precizie va contribui la obținerea unor rezultate mai bune pentru pacienți”, a mai precizat prof. Vaillancourt.