Cum a ajuns Nicolae Ceaușescu să-i ceară ajutorul lui Ronald Reagan după catastrofa de la Cernobîl

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În 1986, imaginea de rebel antisovietic a lui Nicolae Ceaușescu se dusese pe apa sâmbetei. La Casa Albă era Ronald Reagan care trata Războiul Rece fără compromisuri. Oricum imaginea de independent față de Kremlin ținuse cu succes timp de 10 ani, de la invadarea Cehoslovaciei, în 1968, până la fuga lui Ion Mihai Pacepa, în 1978, iar după ultimul eveniment se deteriora destul de rapid, motivul fiind în principal respectarea drepturilor omului.

În 26 aprilie 1986, însă, are loc o tragedie, explozia de la Cernobîl și Ceaușescu s-a trezit singur în fața valului radioactiv. Rușii furnizau informații cu țârâita sau mincinoase, măsurătorile științifice din teren erau îngrijorătoare, iar România era lipsită de experiență în astfel de situații. Socialistă sau nu, țara era formață din oameni și aceștia erau expuși pericolului.

O posibilă soluție se întrevede pe 29 și 30 mai când unul dintre sub-secretarii de presă ai Casei Albe, Larry Speaks, face declarații despre situația din URSS. O reproducem din arhiva Making the History 1989, Ronald Reagan Library.

Statele Unite sunt pregătite să ofere Uniunii Sovietice asistență umanitară și tehnică în legătură cu acest accident

Pe baza celor mai recente date colectate de la momentul la care am aflat despre accident, se pare că masa de aer radioactiv provenită de la accidentul reactorului nuclear de la Cernobîl, din Uniunea Sovietică, se deplasează în prezent deasupra teritoriului sovietic. Se estimează că, în următoarele zile, masa de aer se va dispersa ca urmare a fenomenelor atmosferice obișnuite. Este prematur să stabilim dacă vreo parte din această masă de aer radioactiv va ajunge pe teritoriul continental al Statelor Unite.

Totuși, conform informațiilor actuale, în eventualitatea în care radiații ar ajunge în Statele Unite, este extrem de puțin probabil ca nivelul acestora să reprezinte o amenințare pentru sănătatea publică. Acest lucru se datorează dispersiei care ar avea loc în atmosferă.

Agenția pentru Protecția Mediului, care gestionează rețeaua națională de monitorizare a radiațiilor, a intensificat frecvența prelevării probelor pentru măsurarea radioactivității din aer, trecând la o monitorizare zilnică.

Informațiile de care dispunem indică faptul că accidentul reactorului sovietic a avut loc la cel de-al patrulea și cel mai nou reactor al centralei electrice de la Cernobîl...

Reactorul a suferit un accident major, care a inclus un incendiu la nivelul nucleului de grafit. Având în vedere cantitatea și amploarea radiațiilor eliberate, incendiul a distrus cea mai mare parte a nucleului reactorului. Nucleul reactorului conține aproximativ 200 de tone de uraniu intercalate cu 1.700 de tone de grafit...

Statele Unite sunt pregătite să ofere Uniunii Sovietice asistență umanitară și tehnică în legătură cu acest accident. Solicităm informații suplimentare despre accident și cerem o coordonare cât mai strânsă între toate țările implicate. Pentru a minimiza riscurile, sperăm că Uniunea Sovietică își va respecta obligațiile internaționale de a furniza informații despre accident în timp util...

Interesant

Din declarația de presă cele mai importante elemente erau că americanii aveau mai multe date decât noi, aliații Moscovei, și că erau dispuși să acorde asistență umanitară și tehnică.

În arhivele americane există mult mai multe documente despre primele zile de după catastrofă, unul foarte interesant – pe care poate o să îl reproducem cândva – vorbește de discuții la Departamentul de Stat cu ambasadorul Moscovei la Washington, unde discuția s-a axat pe posibili turiști americani în Ucraina sovietică, dar și pe disponibilitatea trimiterii de ajutoare.

Din acel moment, Ceaușescu a luat decizia de a cere ajutor American. Nu avea dialog direct cu Reagan, dar a apelat la Ilie Văduva, ministrul de Externe de atunci și la Ambasada Statelor Unite de la București.

Sursa ”Kirk” de la Ambasadă avea să trimită pe 2 mai 1986, următorul document la Robert Gates. Un om pe care după acei ani îl aștepta o carieră fulminantă, director al CIA și secretar de stat sub George W. Bush. În 1986, Gates era director adjunct al CIA.

”Kirk” recomanda ajutarea României, făcând trimitere și la beneficiul de imagine, obținut și după sprijinul dat la inundațiile din 1970 și cutremurul din 1977.

Iată scrisoarea lui ”Kirk” după întâlnirea cu oficialii români.

Subiect: România solicită asistență științifică privind depunerile radioactive. 2 mai 1986

1. Rezumat: În urma unei creșteri bruște a radioactivității la 1 mai, conducerea Guvernului României a convocat o reuniune de urgență, a decis constituirea unui comitet special, revizuirea măsurătorilor alarmante și solicitarea de asistență științifică din partea Statelor Unite.

Se solicită un răspuns imediat, inclusiv posibilitatea trimiterii în România a unui expert în depuneri radioactive. Dacă există riscul unor daune grave asupra laptelui sau altor produse alimentare, Guvernul SUA ar trebui să analizeze oportunitatea acordării unui ajutor alimentar de urgență. Sfârșitul rezumatului.

2. Ministrul de externe Văduva l-a convocat pe adjunctul șefului misiunii la o reuniune «urgentă» în 1 mai. În lipsa ambasadorului, aflat în deplasare în România, Ioan Ursu, prim-vicepreședinte al Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, a condus discuția.

Marin Ivășcu, vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară, s-a alăturat ulterior. A fost prezent și Răceanu. Ursu a remarcat că ambasada solicitase informații privind nivelurile radiațiilor la 30 aprilie și și-a exprimat aprecierea pentru interesul manifestat.

3. Ursu a declarat că, imediat ce conducerea română a aflat despre incidentul de la Cernobîl, a alertat rețeaua națională de monitorizare pentru măsurarea radioactivității aerului, apei și solului.

Până în noaptea de 30 aprilie/1 mai nu se înregistrase nicio creștere semnificativă a radioactivității, fapt consemnat într-un comunicat al Consiliului Național pentru Protecția Mediului din 30 aprilie.

4. În noaptea de 30 aprilie/1 mai s-a înregistrat însă o creștere importantă a radioactivității în mai multe regiuni ale României, în special în nord-est.

Președintele Ceaușescu a prezidat o ședință a conducerii, iar aceasta a decis constituirea unui grup de partid și de stat condus de academician Elena Ceaușescu pentru aplicarea măsurilor necesare de protecție a populației, a efectivelor de animale și a țării în ansamblu. Totodată s-a cerut transmiterea confidențială către autoritățile americane a principalelor măsurători și solicitarea de asistență de specialitate sau materiale adecvate pentru analiza situației. Ursu a subliniat că informațiile pot fi împărtășite și altor state, dar trebuie păstrate confidențiale.

5. Măsurători efectuate între orele 4:30 și 5:00, ora României, la 1 mai: Iași – radioactivitatea solului ușor peste pragul de alarmă (50.000 picocurii/m²), aerul aproape de valorile normale; Suceava – sol peste nivelul de avertizare (20.000 picocurii/m²); Târgu Mureș – sol aproape de nivelul de avertizare (10.000 picocurii/m²).

6. La ora 13:00, în 1 mai, s-au înregistrat valori mai ridicate: Iași – peste 200.000 picocurii în sol și aproximativ 1.000 picocurii/m³ în aer; Suceava – valori similare; Tulcea – aproximativ 3.000 picocurii/m³ în aer, apoi o ușoară scădere; Galați – aproximativ 2.000 picocurii/m³ în aer. Au existat creșteri ușoare și în alte localități, inclusiv București, fără motive de îngrijorare.

7. Întrebat despre cauza creșterii bruște, Ursu a spus că nu avea o concluzie oficială, dar considera că inițial România fusese favorizată de direcția vântului, iar ulterior schimbarea vântului și o ploaie ușoară au determinat depunerea radioactivității.

8. Solicitarea de asistență: Ursu și Ivășcu au spus că oamenii de știință români doreau informații privind prevenirea și tratamentul efectelor izotopilor radioactivi, inclusiv iod, cesiu și stronțiu, antidoturi, tratamente pentru animale și materiale tehnice.

Au precizat că România nu mai întâlnise cazuri de iradiere și că ar aprecia orice informații sau vizita unor specialiști americani. Ursu a adăugat că România nu dispunea de informații despre accidentul reactorului, în afara celor apărute în presă, și ar aprecia orice date confidențiale pe care SUA le-ar putea furniza.

9. Comentariu: Aparent, Guvernul României nu fusese informat de sovietici.

Este puțin probabil ca URSS să poată trimite experți. Statele Unite au o oportunitate unică de a oferi un sprijin umanitar și științific apreciat la cel mai înalt nivel politic. Respectând caracterul confidențial al solicitării, o astfel de asistență ar putea avea un impact foarte pozitiv asupra atitudinii populației române față de SUA.

10. De asemenea, ar fi utilă evaluarea gradului de contaminare a alimentelor. Dacă situația se dovedește gravă, ar putea fi luată în calcul acordarea unui ajutor umanitar, așa cum s-a procedat după inundațiile și cutremurul din anii 1970.

11. Acțiune solicitată: Vă rugăm să transmiteți imediat un răspuns la cererea de asistență științifică și să precizați ce informații despre incidentul de la Cernobîl pot fi comunicate Guvernului României.