marcaje trafic / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Sunt în Codul Rutier. Sunt în Regulamentul de aplicare. Unele există de decenii. Și totuși, marea majoritate a șoferilor români fie nu le-au văzut niciodată explicate, fie le-au uitat la o săptămână după examenul pentru permis, fie pur și simplu le ignoră zilnic fără să știe că riscă amendă.
„Nu e o problemă de lege ascunsă sau de reglementare secretă. E o problemă de educație rutieră: școala de șoferi le trece rapid, practica zilnică nu le confirmă, și nimeni nu ți le reamintește până când primești procesul-verbal”, spune instructorul auto Florin Tichie, fost polițist la Rutieră.
Primul lucru de știut: culorile nu sunt decorative
Înainte de a vorbi despre forme și simboluri, trebuie înțeles că fiecare culoare a unui marcaj are o semnificație distinctă, prevăzută în Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, explică instructorul:
„Alb este culoarea standard. Conform art. 77 din Regulament, marcajele orizontale aplicate pe carosabil sunt, de regulă, de culoare albă. Galben nu înseamnă avertizare temporară, cum cred mulți. Galbenul are semnificații precise și permanente: linia galbenă continuă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului interzice staționarea. Marcajele pentru benzile BUS și TAXI sunt tot galbene. La fel, marcajul 1.28, „cutia galbenă" din intersecții, este galben”.
Portocaliu înseamnă obligatoriu lucrări. Marcajele portocalii substituie marcajele de bază pe sectoarele de drum unde se execută lucrări și au aceeași forță juridică. Dacă pe același sector există atât marcaje albe, cât și portocalii, cele portocalii au prioritate.
Roșu apare pe benzile rezonatoare transversale (marcajul 1.17.2) și pe fondul trecerilor de pietoni supraînălțate din localități.
Linia în zig-zag: nu e o greșeală de asfaltare
Unul dintre marcajele care generează cea mai multă confuzie este linia în zig-zag aplicată la marginea dreaptă a carosabilului. Mulți șoferi o consideră o imperfecțiune a drumului sau un marcaj fără semnificație. Greșit.
Conform art. 80 alin. 3 din Regulamentul Codului Rutier, marcajul format dintr-o linie în zig-zag semnifică interzicerea staționării vehiculelor pe partea drumului pe care este aplicat. Spre deosebire de interdicția de staționare indicată printr-un indicator vertical, linia în zig-zag acoperă exact sectorul de drum pe care este trasată , fără ambiguitate.
Dacă linia în zig-zag este însoțită de inscripția „BUS" sau „TAXI", delimitează o stație de autobuz, troleibuz sau taximetre.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Sancțiunea pentru nerespectare: staționarea neregulamentară se încadrează la clasa a II-a de sancțiuni și poate ajunge la 290–435 de lei, plus două puncte de penalizare. În cazuri repetate, polițiștii pot dispune ridicarea vehiculului.
Marcajul 1.28: „cutia galbenă" din intersecții
Este unul dintre marcajele cel mai frecvent întâlnite în marile orașe, dar și cel mai des ignorat. Este vorba despre zona haşurată de culoare galbenă din mijlocul intersecțiilor, în terminologie internațională, „yellow box junction". Reglementat prin Regulamentul Codului Rutier (marcajul 1.28), acesta delimitează un spațiu interzis circulației. Regula este simplă: este interzis să intri pe acest marcaj dacă semnalul semaforului în direcția de mers interzice deplasarea sau dacă circulația este blocată, astfel încât ești forțat să oprești pe el.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Cu alte cuvinte, chiar dacă semaforul îți este verde, dacă intersecția din față este blocată și ai fi obligat să te oprești pe zona haşurată, nu ai voie să intri. Practica curentă — mai ales la orele de vârf — contrazice flagrant această regulă.
Benzile reversibile: dubla linie discontinuă galbenă
Pe unele artere urbane din România există benzi reversibile, benzi care pot fi folosite alternativ de ambele sensuri de circulație, în funcție de ora din zi. Aceste benzi sunt delimitate printr-o linie discontinuă dublă galbenă, însoțită de dispozitive luminoase speciale (semafoare deasupra benzii).
Conform Regulamentului, pe o bandă reversibilă:
Dacă semaforul reversibil permite circulația pe bandă, linia care separă benzile de circulație în același sens poate fi încălcată din ambele părți pentru a intra sau ieși de pe acea bandă. Dacă semaforul reversibil interzice circulația, linia care separă fluxurile de circulație în sensuri opuse nu poate fi sub nicio formă încălcată.
La apariția semnalului galben în semaforul reversibil, conducătorii sunt obligați să preselecteze imediat banda din dreapta indicată de săgeată.
Marcajele rezonatoare: de ce „vibrează" asfaltul la marginea autostrăzii
Pe autostrăzi, pe drumuri expres și pe drumurile naționale deschise traficului internațional (E), la extremitățile părții carosabile se aplică marcaje rezonatoare — fâșii de asfalt texturate sau proeminențe transversale care produc un sunet și o vibrație perceptibilă atunci când roțile le trec peste ele. Conform art. 82 alin. 2 din Regulamentul Codului Rutier, rolul lor este strict de avertizare: semnalează conducătorului că a ieșit sau este pe cale să iasă de pe calea de rulare. Sunt prezente în special la marginea benzii de urgență și înaintea unor secțiuni cu risc crescut.
Benzile rezonatoare transversale, perpendiculare pe direcția de mers, sunt marcate cu roșu (marcajul 1.17.2) și sunt plasate înaintea unor zone cu pericol major: intersecții cu vizibilitate redusă, treceri la nivel cu calea ferată, zone în care accidentele sunt frecvente.
Săgeata de repliere: obligativitate, nu sugestie
Mulți șoferi văd săgețile oblice intercalate în marcajele longitudinale și le consideră simple indicații. De fapt, ele au forță obligatorie.
Conform Regulamentului, săgeata de repliere, oblică față de axul drumului, aplicată pe o bandă sau intercalată într-un marcaj longitudinal format din linii discontinue, semnalizează obligația ca vehiculul care nu se află pe banda indicată de săgeată să fie condus pe acea bandă.
Semnificația este clară: dacă banda pe care circulați se suprimă (de exemplu, la îngustarea căii de rulare), săgeata oblică vă obligă să schimbați banda în timp util. Ignorarea ei și forțarea intrării în fluxul de pe banda alăturată în ultimul moment nu este doar periculoasă, este ilegală.
Marcajele de ghidare din intersecții: urma pe care trebuie să o urmezi
La traversarea unor intersecții complexe sau la virajul la stânga, pe carosabil sunt uneori trasate marcaje de ghidare — linii curbe, de regulă discontinue, care materializează traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze. Conform Regulamentului, marcajele de ghidare sunt obligatoriu de realizat atunci când axul central ori liniile de separare a benzii de circulație nu sunt colineare. Dacă astfel de marcaje există, respectarea lor este obligatorie: conduc șoferul pe traiectoria corectă și previn conflictele cu vehiculele care vin din sens opus sau de pe alte benzi.
Marcajul „linii paralele": spațiu interzis, nu parcare
Zonele delimitate pe carosabil de linii paralele oblice, înconjurate sau nu de o linie de contur, sunt frecvent folosite ca loc de parcare improvizată. Este o eroare cu consecințe directe. Conform Regulamentului, marcajul aplicat în afara benzilor, format din linii paralele, delimitează spațiul interzis circulației. Aceste zone pot marca refugii pentru vehicule defecte, zone de acumulare a apei, spații tehnice sau zone de siguranță în apropierea unor obstacole fixe.
Marcajul benzilor pentru vehicule lente
Pe unele sectoare de drum cu declivitate accentuată, în afara localităților, există benzi suplimentare pentru vehicule lente — trasate pe banda din dreapta a urcușului, separate printr-o linie discontinuă. Aceste benzi sunt destinate vehiculelor grele sau lente care nu pot menține viteza normală de circulație.
Sursa foto: Pixabay
Conform Regulamentului, banda suplimentară pentru vehicule lente face parte din categoria marcajelor de schimbare a benzii. Prezența ei este semnalizată atât prin marcaje, cât și prin indicatoare. Rămânerea unui vehicul lent pe banda principală când există o bandă alternativă disponibilă poate obstrucționa nejustificat traficul și atrage sancțiuni.
Cele „2 săgeți" de distanță de siguranță
Introduse în cadrul unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Afacerilor Interne în 2024, marcajele de ghidare pentru distanța de siguranță sunt vârfuri de săgeată desenate pe fiecare bandă a autostrăzilor și drumurilor expres.
Mesajul lor este simplu: la viteza maximă admisă pe tronsonul respectiv, șoferul ar trebui să aibă față de mașina din față o distanță de cel puțin două săgeți. Un detaliu important: aceste marcaje au rol informativ, nu obligatoriu. Totuși, legea circulației (art. 157 alin. 2 din OUG 195/2002) prevede că orice conducător de vehicul este obligat să păstreze o distanță de siguranță față de vehiculul care îl precedă, suficientă pentru a putea evita o coliziune în cazul opririi bruște. Dacă se produce un accident prin tamponare din spate, nerespectarea distanței de siguranță atrage răspunderea conducătorului.
Indicatorul care însoțește aceste marcaje este dreptunghiular, de culoare verde, cu inscripțiile „PĂSTREAZĂ DISTANȚA" și „2 SĂGEȚI = SIGURANȚĂ".
Marcajele temporare portocalii: prioritate absolută
Atunci când pe un sector de drum se execută lucrări, marcajele permanente albe pot fi acoperite sau contradictorii față de situația reală. În aceste situații se aplică marcaje temporare de culoare portocalie. Conform Regulamentului, marcajele portocalii substituie marcajele de bază. Asta înseamnă că dacă există un conflict între o linie continuă albă și una portocalie, marcajul portocaliu are câștig de cauză. Șoferul trebuie să urmeze semnalizarea portocalie, indiferent de marcajele permanente existente.
marcaj rutier / sursa foto: dreamstime.com
Marcajele verticale: benzile de pe parapete și poduri
Nu toate marcajele sunt pe asfalt. Regulamentul prevede și marcaje rutiere vertical, aplicate pe poduri, pasaje, piloni de viaducte, parapete, stâlpi.
Benzile alb-negru aplicate pe aceste structuri indică gabaritele și servesc ca mijloace de orientare vizuală. Benzile roșu-galben (marcajele 2.1.1–2.1.3 și 2.2) semnalează obiecte aflate pe platforma drumului care prezintă pericol pentru circulație, prevenind impactul și facilitând orientarea vizuală, mai ales noaptea sau în condiții de vizibilitate redusă.
Ierarhia mijloacelor de semnalizare: unde se află marcajele
O precizare esențială: conform Codului Rutier, în situațiile în care există mai multe mijloace de semnalizare, acestea se respectă în următoarea ordine de prioritate:
Semnalele polițistului sau agentului de circulație
-Semnalele luminoase (semafoarele); -Indicatoarele rutiere; -Marcajele rutiere;
Marcajele se află pe ultima treaptă a ierarhiei, dar asta nu le diminuează forța juridică. Dacă un indicator vertical și un marcaj orizontal transmit informații diferite, indicatorul are prioritate. Dacă marcajul este singurul mijloc de semnalizare prezent, cum este cazul liniei zig-zag sau al „cutiei galbene" — el este obligatoriu, iar ignorarea lui constituie contravenție.
Recomandările noastre
