Miile de candidați care au umplut ieri amfiteatrele de la Medicină au fost așteptați de părinţi, profesori, prieteni buni, bunici, așa că atmosfera a fost mai degrabă una de meeting. Din peisaj nu au lipsit ambulanța, pentru eventualii leșinați, și jandarmii, care au avut grijă ca mulțimea să nu blocheze traficul, dar și să prevină eventuale revolte, cum s-a întâmplat anul trecut, din cauza numărului mare de teste grilă greșite.

Măcel la grilele de examen

Aproximativ 3.800 de candidaţi concurează pentru un loc la cele patru facultăţi din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti „Carol Davila”, motiv pentru care au fost repartizați și în sălile Univeristății Politehnica. Imediat ce au ieșit din sălile de examen, emoțiile au prins glas: țipete de bucurie, zâmbete timide, priviri dezorientate sau chiar lacrimi amare. „A fost măcel la grile”, spunea un tânăr supărat pe organizatorii examenului.

Nu ar refuza ciubucul

Cât despre flagelul care macină sistemul de sănătate din România, șpaga, tinerii nu au păreri tocmai ortodoxe. Fără niciun pic de jenă, o tânără care afișa o ținută pretențioasă din care nu lipseau pantofii cu toc înalt, vizibil supărată pentru că subiectele au fost grele, este radicală: „În România, aş lua şpagă cu zâmbetul pe buze, deoarece la noi nu sunt condiţii, salariile sunt mici şi banii oricum se duc în altă parte!”.

Doi colegi din Slobozia au păreri contradictorii în ceea ce priveşte moralitatea. Adrian Silaghi, un tânăr complet relaxat, ne spune verde-n faţă: „Nu pot să fiu ipocrit! Dacă omul dă atâta timp cât are și atâta timp cât fac treabă bună și merit, iau. Nu mi se pare corect să ceri omului care nu are!”.

La celălalt pol, colega lui, Andreea Schveninger, ne mărturisește că nu ar lua şpagă. Consideră că e josnic şi că ar munci pe bani cinstiţi în aşa fel încât să îşi permită un trai fără să apeleze la mită.

„M-aș baza pe salariu. Șpagă nu cred că aș lua, dar dacă aș lua, aș fi un «Robin Hood» al medicinei: aş lua de la bogaţi şi aş da săracilor, aş face operaţii pro bono oamenilor care nu işi permit”, completează bucureșteanul Alexandru Enache.

Școliți pentru străinătate

Chiar dacă părerea generală este că România pregătește medicii pentru export, sunt și tineri care spun că nu ar pleca pentru bani în străinătate, însă numai dacă ar prinde un loc la un spital de top, Floreasca, Universitar sau Bagdasar, şi s-ar specializa în domenii gen chirurgie reconstructivă, ortopedie, stomatologie.

Alții admit că sunt tentați să plece după terminarea studiilor, deoarece consideră că România nu le oferă oportunităţi şi că în străinătate ar învăţa mai bine și ar avea salarii decente.

Concurență mai mică decât anul trecut

Proba scrisă constă în rezolvarea unor grile din disciplina biologie și o disciplină la alegere, dintre fizică și chimie. Doar la Facultatea de Farmacie, proba este din chimie organică și biologie vegetală sau anatomia și fiziologia omului. Sunt scoase la concurs 930 de locuri la buget, 520 la taxă, 6 locuri pentru cetățenii de etnie romă și 3 pentru cei din Republica Moldova. Concurența la Facultatea de Medicină este de 4,5 pentru un loc finanțat la buget, în timp ce pentru Facultatea de Medicină Dentară concurența este de 3.9 pe loc, față de 9 pe loc cât au fost anul trecut. La Farmacie, patru persoane se luptă pentru un loc, în timp ce la Moașe și Asistență medicală, concurența este de 3 pe loc.