Social
Creșteri pentru demnitari și tăieri de sporuri în sectorul public. Proiect neoficial al salarizării
Senatul României. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Proiectul noii legi a salarizării ar putea aduce majorări pentru demnitari și eliminarea unor sporuri din sectorul public. Ministerul Muncii a anunțat că varianta apărută nu este oficială.
Noua lege a salarizării indică majorări consistente pentru funcțiile de conducere
Un document atribuit viitoarei legi a salarizării indică modificări semnificative în structura veniturilor din sectorul public. Conform acestuia, salariile demnitarilor ar urma să crească, în timp ce mai multe sporuri acordate bugetarilor ar fi eliminate sau reduse.
Potrivit datelor din document, salariul brut al președintelui României ar urma să crească de la 24.960 de lei la 34.600 de lei, echivalentul a aproximativ 6.800 de euro. Și funcția de prim-ministru ar beneficia de o majorare, de la 26.450 de lei în prezent la 30.275 de lei brut, adică în jur de 5.947 de euro.
Creșteri sunt prevăzute și pentru conducerea Parlamentului. Președintele Camerei Deputaților ar urma să ajungă la 30.275 de lei, comparativ cu 23.920 de lei în prezent. Vicepreședinții ar avea 27.939 de lei, față de 22.256 de lei, iar deputații ar putea încasa 23.528 de lei brut, în creștere de la 18.720 de lei.
Noua lege a salarizării ar urma să limiteze sporurile și să modifice ierarhia veniturilor
Documentul analizat propune o schimbare de fond în modul de calcul al veniturilor din sectorul public. Una dintre principalele măsuri vizează plafonarea sporurilor, primelor și indemnizațiilor la maximum 20% din salariul de bază, la nivelul fiecărei instituții, față de limita actuală de 30%.
În același timp, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem ar urma să fie redus de la 1 la 12 la 1 la 8. Sistemul de calcul ar include o valoare de referință fixă de 4.325 de lei, care va fi utilizată pentru stabilirea coeficienților salariali și ajustată anual prin buget.
Proiectul introduce și un mecanism de recompensare a performanței, prin acordarea unor bonusuri lunare care pot ajunge până la 30% din salariul de bază. Acestea ar urma să fie acordate unui număr limitat de angajați.
Mai multe sporuri ar urma să fie eliminate sau reduse, potrivit documentului neoficial
În varianta apărută în spațiul public sunt prevăzute eliminări ale unor beneficii existente.
Indemnizația de hrană ar urma să fie eliminată complet. Sporul pentru titlul de doctor nu ar mai fi acordat, cu excepția cadrelor didactice, unde acesta ar fi inclus în salariul de bază.
De asemenea, sporul de confidențialitate din sistemul de justiție ar urma să fie eliminat, în condițiile în care în prezent poate ajunge la 5%. Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în valoare fixă de 300 de lei brut, ar dispărea. Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, care putea ajunge până la 25%, ar fi eliminat pentru toate categoriile de personal.
Sporul pentru condiții grele de muncă ar urma să fie redus de la 15% la 5%. Totodată, indemnizația pentru cifrul de stat din sistemul diplomatic ar fi eliminată.
Guvernul susține că reforma este necesară pentru accesarea fondurilor din PNRR
Adoptarea noii legi a salarizării reprezintă un angajament asumat de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. De această reformă depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul urmărește corectarea dezechilibrelor acumulate în timp în sistemul public. „România s-a angajat, pentru a accesa fondurile din PNRR, că va veni cu o lege a salarizării unitare pe care trebuie să o aprobăm în vara acestui an. De aprobarea ei, prin Parlament, depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro de către România. Prin urmare, toate forțele care au fost în această coaliție sunt de acord că trebuie să avem această lege. Este o condiție pe care ne-am asumat-o”, a declarat premierul.
Acesta a spus că modificările sunt necesare după ce, în timp, sistemul a fost influențat de introducerea unor sporuri și mecanisme care au generat creșteri salariale neuniforme. „De ce avem această lege? Pentru că, de la vechile legi ale salarizării, prin diferite tehnici și măsuri – introducerea unor sporuri, introducerea unor clase de salarizare, includerea unor sporuri în salariile de bază – cei care au putut, în administrație, și-au crescut salariile și acordarea de sporuri nu a fost o măsură pentru a proteja de un anumit risc, ci a fost un instrument de a crește salariile în mod direct”, a spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Ilie Bolojan susține că noua lege nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România
Premierul a declarat că, în forma propusă, legea nu ar trebui să reducă veniturile totale ale angajaților din sectorul public. „Pentru cetățeni, pentru salariați, pentru orice angajați și pentru mine, contează câți bani îți intră în cont la final de lună, nu dacă este un spor sau o normă de hrană. Per total, aplicarea acestei legi de salarizare nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România, niciun venit, per total, care înseamnă salarii plus sporuri”, a explicat acesta.
Totodată, șeful Guvernului a prezentat mecanismul de ajustare graduală a veniturilor. „Logica este ca cei care astăzi au câștiguri mai mari decât s-ar cuveni, ca urmare a clasificării meseriilor și funcțiilor din sectorul public, să rămână la câștigurile pe care le au până sunt ajunși din urmă de cei cărora, an de an, le vor crește câștigurile, astfel încât, în următorii ani, să existe o echitate. Ca să putem crește salariile în sectorul public, trebuie să avem bani pentru asta”, a mai declarat premierul.
Ministerul Muncii a anunțat că varianta apărută nu reprezintă un proiect oficial
Ministerul Muncii a transmis că documentul apărut în spațiul public nu este unul oficial și nu provine din instituție. Reprezentanții ministerului au anunțat că niciun proiect nu a fost publicat până în acest moment și că forma finală va fi făcută publică doar după validarea politică.
„Având în vedere informațiile vehiculate recent în spațiul public referitoare la proiectul de lege a salarizării unitare, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale atrage atenția că documentele care circulă nu provin de la instituția noastră și nu reprezintă o formă oficială. Ministerul Muncii nu a făcut public niciun proiect de act normativ privind legea salarizării unitare. În momentul în care va exista o variantă agreată de toți decidenții politici, proiectul de lege va fi prezentat în mod transparent și supus procesului legal de consultare publică”, a transmis instituția.
„Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creșteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim. (...) Referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil”, declara Florin Manole, înainte să demisioneze.
Florin Manole. Sursă foto: Facebook
Câți bugetari are România potrivit datelor oficiale
În ianuarie 2026, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România era de 1,28 milioane. Comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat o creștere de 1.510 posturi.
Raportat la ianuarie 2025, numărul total de angajați a scăzut cu 32.203. Cea mai mare parte a personalului activează în administrația publică centrală, unde erau ocupate 816.514 posturi, reprezentând peste 63% din total.
Dintre acestea, 601.747 de angajați lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 20.516 mai puțini decât în aceeași perioadă a anului anterior. Datele indică o reducere a personalului în special în structurile centrale ale administrației.
