O analiză a lui Laurent Gayard pentru Le Figaro.

Partea I AICI

Paradoxal, invers decât legislatorul francez, guvernul chinez a înțeles că stimularea economică funcționează mai bine decât constrângerea. „Green Dam Youth Escort” a fost abandonat în beneficiul altui proiect, „Sistemul de Credit Social (SCS), lansat în 2014.

Acesta se bazează pe stăpânirea tehnologiei Big Data și a recunoașterii faciale pentru a evalua „gradul de civism” al cetățenilor chinezi.

Nu este vorba de un sistem centralizat și guvernamental, ci de o varietate de aplicații propuse utilizatorilor de computere și smartphone-uri de către opt firme private, printre care giganții Tencent și Alibaba.

Există desigur dispozitive guvernamentale, impuse cetățenilor în anumite municipalități pilot, dar instrumentele cele mai folosite, precum Sesame Credit sau Tencent Credit, sunt dezvoltate de firmele private Alibaba și Tencent.

Departe de a fi considerate avataruri digitale ale lui „1984”, aceste instrumente de evaluare „civică” sunt mai degrabă percepute, în special de clasele urbane și înstărite, ca niște servicii care oferă, în schimbul unei forme de control – una peste alta, apreciate ca moderată – anumite avantaje, mergând de la facilități de creditare la accesul la servicii sociale și culturale, trecând printr-o întreagă gamă de reduceri la produse de consum și alte servicii.

Situația inedită creată de pandemia de COVID-19 ar putea aduce țările occidentale să asume adaptat, într-o măsură și mai mare, experiența chineză.

Principiul precauției sanitare justifică instituirea unei urmăriri digitale ambițioase cu aplicația StopCovid, propusă de guvern în parlamentul francez pe 27 mai 2020.

Într-un raport parlamentar din 6 aprilie, deputatul LREM (formațiunea lui Macron – n.r.) Mounir Mahjoubi făcea apel la „folosirea tuturor mijloacelor la dispoziție, fără totuși a compromite valorile și libertățile noastre”, inspirându-ne din experimentele făcute la Hong Kong și Taiwan, care permit operarea, prin intermediul aplicațiilor instalate pe smartphone-uri, adunării datelor la scară mare, pentru controlul deplasărilor populației. „În joc este încrederea în instituțiile noastre.”

Problema este că tocmai această încredere este compromisă, așa cum a arătat-o mișcarea Vestelor Galbene, și că există marele risc de a se instala, în numele principiului precauției, o variantă liberală a ceea ce se practică în China, unde numeroase aplicații și o sumă de algoritmi permit deja controlarea stării de sănătate a cetățenilor, accesul la anumite perimetre în funcțiune unde se ia temperatură, de către o bornă electronică sau un telefon, ori decizia carantinării cutărui sau cutărui individ.

În prima linie a companiilor care dezvoltă aceste aplicații găsim din nou gigantul Alibaba și constatăm încă o dată că Beijingul, mai degrabă decât să recurgă la mijloace coercitive și la agenții publice, se bazează de preferință pe „tech companies”, așa-zisele BATX (Baidu, Alibaba, Tencent, Xiaomi, varianta chineză a GAFA – Google, Apple, Facebook, Amazon – n.r.), pentru a propune o ofertă de management sanitar.

Aceasta, prin intermediul captării datelor în ciber-spațiu, video-supraveghere, tehnologii de recunoaștere facială și stimulări comerciale, constituie un sistem de control social mult mai eficient și cu atât mai ușor acceptat de populație cu cât este mai viabil economic și se poate folosi de pretextul necesității sanitare.

În ciuda tensiunilor care pot exista între China și țările occidentale, modelul chinez de control sanitar și social este un model care se exportă nu doar în Asia, ci și în Europa și Statele Unite, unde ne-am inspirat din modelul asiatic pentru StopCovid și unde Apple și Google au avansat de asemenea, pe 10 aprilie 2020, o aplicație comună pentru depistarea bolnavilor, care poate fi propusă guvernelor americane și europene.

De altfel, guvernul britanic pare să prefere această variantă celei franceze de urmărire și depistare a bolnavilor.

Supravegherea și managementul social sunt totuși piețe lucrative, care nu au așteptat COVID-19 pentru a se dezvolta, la fel cum companiile chineze nu au așteptat pandemia pentru a exporta know-how-ul dobândit în materie.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE