Primăria Capitalei / Sursa foto: Arhiva EvZ
Din cuprinsul articolului
Costache Panaiot, un prim „Târnăcop” al unei Capitale în expansiune. Deși memoria posterității l-a cam neglijat, a avut realizări notabile.
Costache Panaiot a condus Capitala de la 1 martie 1867 și până la finalul lunii noiembrie 1868. Deși istoria nu menționează alte date biografice, mandatul lui este atestat de izvoare.
Costache Panaiot - ajutorul Primarului Dimtrie C.Brătianu
Costache Panaiot (alternativ Panait) este așadar grec de origine. Ziarul „Românul”, avându-l ca redactor șef pe Eugeniu Carada îl amintește. Era trecut ca semnând deciziile Consiliului Comunal al „Comunei Bucuresci” cu mențiunea „P (entru) Primariu”, încă din ianuarie 1867. Așadar, faptul că vine la conducerea Primăriei nu surprinde prea mult.
Perioada în care el a condus Primăria este scurtă, aproape doi ani. Totuși, în această perioadă, sunt nu mai puțin de 3-4 guverne ale Coaliției de la Concordia. C.A.Kretzulescu, Ștefan Golescu, Nicolae Golescu, Dimitrie Ghica. Sunt probleme mari în țară, cu dezvoltarea sistemului monetar, dar și cu evidența străinilor. Mai ales evreii, neavând statut de supus al unui stat și neexistând un stat al lor nu puteau fi integrați nicăieri, conform legislației interne românești. Deși mulți aveau avere, Cuza emisese circulare în care arenzile le erau interzise. Evident nici funcții nu puteau ocupa. Mai multe guverne ale perioadei au primit critici acerbe. După detronarea lui Cuza, actele sale fuseseră aplicate în teritoriu în lipsa unei alte legislații
Constituția din 1866 susținea că puteau fi „împământeniți” doar străinii de religie creștină. Problema se va rezolva abia pe la 1879, când evreii puteau fi naturalizați prin cerere individuală. Cum Capitala era un motor economic, evident că prezența lor acolo era de natură să solicite munca Primarului.
Costache Panaiot - Primarul cu târnăcopul
Dacă porecla asta i s-a atribuit lui Dem Dobrescu, un prim primar cu orientare spre tăieri de bulevarde este Costache Panaiot. În 1867, Jacques Herdan ceruse permisiunea să construiască actualul Grand Hotel de Boulevard. Cumpărase terenul prin 1865. Știa că se va „tăia” actualul Bulevard Elisabeta.
Consiliu Comunal a dat „undă verde” noului Bulevard care avea să lege Palatul Universității de Biserica Cotrocenilor prin aprilie 1868. A fost nevoie chiar de exproprieri ale caselor unor mari proprietari din Capitală.
Primarul care aduce „gazul aerian” în Capitală
Suntem în martie 1868. Primarul Capitalei Costache Panaiot a încredințat concesiunea introducerii „gazului aerian” la 26 martie 1868, antreprizei inginerului Alfred Gottereau. La 1908, conform contractului, instalațiile de distribuție, „uzina de gaz” și felinarele urmau să intre în proprietatea Capitalei.
Inginerul reușeste ca până la 1869, să construiască sistemul de alimentare pentru circa 4 000 felinare în zonele cheie ale Capitalei. Boierul Șuțu își instalează gazul aerian în somptuosul său Palat unde astăzi este Muzeul Municipiului București. De la 1857, Capitala era alimentată cu gaz lampant. Gazul aerian era așadar ceva nou pentru oraș, care intra în familia orașelor europene moderne.
Panaiot Costache și-a încheiat mandatul în noiembrie 1868. La 31 octombrie 1871 au fost aprinse primele 800 felinare. La 1881, erau înregistrate circa 3700 felinare.
