Din cauza lipsei de săli, în aproximativ jumătate din şcoli, elevii din clasele I-VIII sunt nevoiţi să facă orele de educaţie fizică în condiţii improprii, printre pupitrele din sălile de curs.

Elevii din clasele V-VIII ai Şcolii nr. 22 "B.P.Haşdeu" fac orele de sport într-o sală provizorie. Încăperea e mai mică decât o sală de curs. Aici urmează să fi amenajate vestiarele şi grupurile sanitare aferente noii săli de sport, a cărei construcţie va fi finalizată în curând.

Elevii claselor I-IV, în schimb, nici măcar aşa o sală de sport improvizată nu au. Ei învaţă în trei corpuri de clădire, B, E şi F, situate în aceeaşi curte, şi împart terenul de sport. Pe timp de iarnă, sunt nevoiţi să facă ora în clasă sau pe hol.

"Facem încălzirea fără să alergăm"

În zilele când au ore de sport, elevii vin la şcoală îmbrăcaţi în trening, pentru că nu există vestiar. "Nu avem o încăpere pe care să o putem folosi permanent pe post de sală de sport, deşi am avea mare nevoie. Când vremea e bună mergem afară, pe teren, când e frig facem ora de sport în clasă. Susţinem dezvoltarea fizică prin mişcare, la noi e lege să se ţină orele de sport, nu le înlocuim cu româna sau matematica. Trebuie respectată curba de efort. Cu cei de la clasa I şi a II-a nu ne încumetăm să facem ora de sport pe hol, sunt prea mici şi e riscant, pe jos este mozaic şi se pot lovi. Cei mai mari au încercat să facă sport pe hol însă îi deranjau inevitabil pe cei care aveau ore în săli", spune Liliana Dohotariu, institutor la clasa I.

Cei mici au energie multă, par tot timpul neobosiţi. "Când avem ora de sport mutăm băncile, facem mai mult loc în sala de curs, şi aerisim. Timp de 20 de minute facem încălzirea fără să alergăm, apoi jucăm tot felul de jocuri care implică mişcare, cum ar fi «Scaunul fierbinte». Aşezăm câteva scaune în cerc în mijlocul clasei, cineva numără şi apoi spune «Stop!», iar cei mai rapizi elevi îşi găsesc un loc pe scaun. Ceilalţi ies din joc. Alteori, copiii se împart pe echipe şi aduc jocuri de puzzle", explică institutorul.

La clasele mai mari, din pricina lipsei de spaţiu pentru mişcare, se întâmplă ca profesorii să mai sară peste ora de sport. "Sunt puţini profesori sau învăţători care fac sport când e frig. Noi chiar facem sport, mutăm băncile, aducem salteaua în clasă şi facem pe rând exerciţii la sol. Facem încălzirea, aplecări şi extensii, flotări, genuflexiuni şi ce se mai face. Alţi colegi însă mai fac şi alte ore în loc de sport", povesteşte Matei, elev în clasa a- IV-a.

"E foarte bine că ministerul doreşte să introducă în programă trei ore de sport pe săptămână în loc de două, însă trebuie să ne creeze şi condiţii, să facă şi săli de sport. Eu fac sport cu elevii chiar şi în sala de clasă, nu am încotro. Ei trebuie să-şi descarce energia. Dacă nu fac sport sunt mai agitaţi la ore", a declarat Liviu Ştefan, profesor la clasa a IV-a.

"Metodica permite efectuarea orelor de sport în spaţii improvizate"

Cele mai multe şcoli din Iaşi sunt lipsite de săli de sport proprii şi apelează la cele care au, pentru a da posibilitatea elevilor lor să facă mai multă mişcare. "Elevii de la clasele noastre de judo se pregătesc la sala Clubului Sportiv Şcolar «Unirea», cu care avem încheiat un protocol de colaborare. Ceilalţi fac orele de educaţie fizică afară, când e cald, şi pe holul şcolii, când e frig", ne spune Aurel Prisacariu, directorul Şcolii "Mihai Codreanu", din Iaşi.

Directorul spune că lipsa sălii de sport aduce o mulţime de probleme: "Din păcate, pierdem populaţie şcolară din cauză că nu avem sală de sport. Mulţi părinţi ne-au spus că şi-ar fi dat copilul la noi dacă am fi avut o sală de sport". Prisacariu spune că au luat în caclul amenajarea unei săli de sport în locul uneia de curs, dar acest lucru e imposibil pentru că sunt prea mulţi elevi.

"Metodica şi metodologia Educaţiei Fizice şi Sportului permite realizarea orelor de sport în săli de clasă, holuri şi alte spaţii improvizate. E legislaţia specifică pentru România: la oraş, orele de sport se pot face ca în şcolile de la ţară", adaugă el.

3,2 milioane de lei pentru reparaţii

"Printre şcolile fără sală de sport din Iaşi se mai numără Şcoala nr. 2, Şcoala nr. 3, Şcoala nr. 4, Şcoala nr. 10, Şcoala nr. 11, Şcoala nr. 21, Şcoala nr. 24, Şcoala nr. 36 şi Şcoala nr. 38", confirmă Ionel Nechifor, directorul Şcolii nr. 22 "B.P.Haşdeu".

Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi se rezumă la a vedea jumătatea plină a paharului: "Există săli de sport, de exemplu la Şcolile «Ştefan Bârsănescu», «G. Călinescu» sau «D. A. Sturdza». Majoritatea şcolilor nu beneficiază însă de săli de sport proprii. Dar trebuie subliniat că aceste săli de sport fac parte din domeniul public şi sunt date spre administrare şcolilor respective", a declarat inspector Sabina Manea, purtătorul de cuvânt al ISJ Iaşi.

"În proiectul de buget pe anul 2011 primăria a alocat 3,2 milioane de lei pentru reparaţii şi dotări pentru şcoli şi sălile de sport existente. O investiţie de 210.000 de lei într-o sală nouă de sport pentru Şcoala nr. 22 «B.P.Haşdeu» va fi finalizată anul acesta", a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

TIMIŞOARA

Alergări în cerc, prin faţa tablei

• Georgeta Petrovici

Doar 71 din cele 176 de şcoli generale şi licee din judeţul Timiş sunt dotate cu săli de sport adecvate. Elevii de la celelalte 105 de unităţi şcolare din Timiş fac educaţie fizică în sălile de clasă. Inspectorii şcolari sunt nemulţumiţi de situaţie, iar municipalitatea spune că nu sunt bani la bugetul local pentru a construi noi săli de sport adecvate.

Tumbe pe linoleum

Cei 215 elevi de la Şcoala Generală nr. 15 din cartierul timişorean Fratelia ţin orele de sport în sala de clasă. Pereţii din rigips îl pun însă pe profesorul Ovidiu Bobiţan în imposibilitatea de a face mare lucru la ore: nu pot fi abordate jocuri cu mingea (baschet, handbal) şi nici spalierele din lemn nu pot fi montate pe pereţii fragili.

"În lipsă de altceva, facem gimastică. Nu putem da cu mingea pentru că pereţii sunt din rigips şi se strică imediat. Deja au fost reparaţi de câteva ori", explică profesorul de educaţie fizică.

Pe cele două saltele puse pe linoleumul din sala de clasă, copiii fac tum be, "lumânarea" sau "podul" ori sar, cu o mini-trambulină, pe capră sau ladă. În rest, aleargă în cerc prin faţa tablelor sau fac exerciţii de "încălzire". Pentru exerciţii mai elaborate sau jocuri de echipă, trebuie să aştepte vara, când orele se vor ţine în curtea şcolii.

Sală dată poliţiei comunitare

Situaţia de la Şcoala nr. 15 nu e singulară, dar are o poveste aparte. Până acum patru ani, beneficia de o sală de sport spaţioasă, cu două încăperi, una pentru jocuri de echipă şi alta pentru gimnastică. La un an după ce şcoala a făcut investiţii şi a schimbat grupurile sanitare, primăria a luat sala de sport şi a dat-o Poliţiei Comunitare.

"Când ni s-a luat sala de sport, municipalitatea a promis că ne va construi alta. Au trecut trei ani, iar domnul primar, la care tocmai am fost în audienţă, a spus că nu sunt bani pentru asemenea investiţii", povesteşte Codruţa Franţia, directoarea şcolii. Poliţia comunitară a lăsat sala de sport în paragină, astfel că acum a devenit o clădire vandalizată de oamenii din cartier, "din care oricine are nevoie de ceva fură fără probleme", adaugă directoarea.