Controverse peste ani, legate de un citat al lui Emil Cioran: Scepticismul și deznădejdea românilor

Cartea „Schimbarea la față a României” a reprezentat subiectul podcastului realizat, marți, pentru evz.ro și canalul de YouTube Hai România de Dan Andronic. Invitați au fost jurnaliștii Alecu Racoviceanu și Mirel Curea.

Controverse peste ani, legate de un citat al lui Emil Cioran: Scepticismul și deznădejdea românilor

Dan Andronic a adus în discuție un aspect important al Cioran: definirea identității naționale prin prisma raportării la frică. În viziunea autorului, istoria României ar fi fost una a retragerii, a supraviețuirii în „munți și păduri”. Cioran propune o cheie mesianică radicală, sugerând că poporul român trebuie să se ridice împotriva propriei naturi sceptice pentru a conta cu adevărat în istoria universală.

„Aici vorbește despre eroismul poporului român. Spune așa, e tot în cheia mesianică, în cheia celor care ar trebui să se opună dușmanului ar trebui să se ridice. Și aici vorbește despre scepticismul și deznădejdea istorică a poporului român. Și spune așa, ne ascundeam prin munți și păduri de frica dușmanului. Adică de propria noastră frică. Nu există dușmani. ci numai frica de ei. Și numai frica din care ei se nasc. Cu alte cuvinte, noi, românii, suntem fricoși”, a spus Dan Andronic.

„În 1989, românii și-au redescoperit curajul de a înfrunta ceva”

Alecu Racoviceanu aduce în discuție un fapt istoric esențial, legat de decizia lui Cioran de a elimina aproximativ 70 de pagini din ediția publicată după 1990.  Evenimentele din Decembrie 1989 au reprezentat, în viziunea lui Racoviceanu, momentul în care românii și-au „redescoperit curajul”, invalidând astfel remarcile dure din 1936.

93 de milioane de europeni s-au aflat în pragul sărăciei în anul 2025. Unde se situează România

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 1 mai 2026. Beltane și ziua celor care muncesc

„ În 1936 aveau nevoie de exaltare. După 1990, când pentru câteva zile, în decembrie 1989, românii și-au redescoperit curajul de a înfrunta ceva. Ajutați, ne ajutați, asistați, ne asistați. A existat acea Revoluție în noi, nu? După 40 și ceva de ani în care părinți, bunicii părinții, noi tăcusem. Aveam numai șapte pe la colțuri. Ar fi jignit românii din 1990 frazele scrise pentru românii din 1936”, a afirmat Racoviceanu.

Dan Andronic a făcut o precizare importantă. Este vorba despre raportarea la contextul în care Cioran și-a scris opera. În 1936, România nu se afla într-un moment de declin, ci la doar 18 ani de la Marea Unire, un proces care costase aproape un milion de vieți omenești. Această observație demonstrează că „Schimbarea la față” nu este o analiză bazată pe fapte concrete sau o justificare a unei înfrângeri recente, ci o construcție pur filozofică și subiectivă a gânditorului.

„E o judecată istorică”

„Trecuseră 18 ani de la Unire, de la Primul Război Mondial. Se jertfiseră aproape 1 milion de oameni. Ceea ce înseamnă că nu e legat de un anumit moment, că eu asta spun. E o judecată istorică, nu este o judecată de moment, bazată pe niște fapte, pentru că România trecuse printr-un moment eroic. Nu eram într-un moment în care, deci ei n-aveau nevoie să justifice o înfrângere”, a explicat Dan Andronic.