De-a lungul litoralului românesc, zeci de mii de oameni riscă să rămână fără locuinţe din cauza fenomenului accentuat de surpare a falezelor înalte.

Deşi nenumărate studii realizate în ultimii ani au atras atenţia asupra acestui fenomen, administraţiile locale din zonele de risc, cum ar fi Constanţa, Eforie, Tuzla, Costineşti, Olimp, 2 Mai şi Vama Veche s-au rezumat doar la amplasarea unor panouri prin care îi avertizează pe turişti să nu se mai plimbe pe faleze din cauza riscului de prăbuşire. Mai mult decât atât, Primăria Constanţa avizează construcţii chiar pe buza falezelor care stau să se surpe.

"Nu pricepem de ce primăria şi-a schimbat atitudinea"

Un astfel de caz este cel de pe strada Mircea cel Bătrân din Constanţa, unde locatarii blocurilor MF 2, MF 3 şi MF 4 au ajuns să protesteze aproape zilnic în faţa primăriei deoarece administraţia locală a aprobat, la solicitarea unui investitor privat, un anume Vasile Dumitru, un plan urbanistic zonal pentru terenul de 30 de metri pătraţi care desparte blocurile respective de faleza dinspre plaja Modern.

Oamenii spun că, încă dinainte de construcţia blocurilor în 1985, un studio geotehnic arăta că "terenul aflat în imediata vecinătate a plajei Modern e instabil, sensibil la umezire, compus în principal din loess". "Am tot cerut primăriei voie să construim parcări sau garaje şi de fiecare dată ni le-au respins pentru că terenul poate aluneca ori când. Nici cei de la gaze nu ne-au racordat tot din cauza instabilităţii terenului din spatele blocurilor. Nu pricepem de ce primăria şi-a schimbat atitudinea peste noapte", se întreabă locatarii nedumeriţi.

"Se ştie că este o zonă cu risc natural de aplecare, se ştie că e o zonă costieră, se ştie că trebuie să rămână un spaţiu de gardă al oraşului în cazul prăbuşirii falezei", spune şi Elena Casian, o locatară a blocurilor MF, adăugând că au dat deja primăria în judecată. În plus, zona e şi protejată istoric, la doi paşi spre nord aflându-se în conservare un monument istoric unic în Europa: un mormânt pictat din timpul împăratului Constantin cel Mare.

Construcţie cu acte în regulă

Cu toate acestea, investitorul privat e decis să meargă mai departe. "Avem toate avizele obţinute, inclusiv studiul geo care arată că aici se pot construi imobile cu două etaje. Le depunem la primărie pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie", ne-a declarat Decebal Şerban, reprezentantul proprietarului terenului.

Potrivit datelor de la Primăria Constanţa, Vasile Dumitru a cumpărat terenul de pe str. Mircea cel Bătrân de la un moştenitor de pe str. Cărămidari, căruia i s-a retrocedat un lot de 300 mp.

"Legea ne obligă să dăm retrocedările pe loc dacă terenul e liber. Nu e treaba mea dacă respectivul a vândut mai departe, dacă nu aplic legea, mă ia DNA-ul. Locatarii blocurilor MF ţipă că li se ia vederea la mare", susţine primarul Radu Mazăre. Informat de reporterii EVZ că oamenii sunt de fapt înspăimântaţi de pericolul prăbuşirii falezei, primarul şi-a reconsiderat atitudinea.

"Le-am atras atenţia celor din primărie să elibereze autorizaţia de construcţie doar când toate documentele sunt beton. Aşa că Mazăre semnează doar în momentul în care documentaţia, inclusiv studiul geo, vor arăta că nu pun în pericol stabilitatea falezei, a clădirii lui şi a celor din spate. În principiu, consolidarea falezelor o face fie autoritatea locală pe banii ei, dacă are aceşti bani, fie se atrag investitori privaţi care să consolideze malul", conchide primarul Mazăre.


CONSTANŢA. Faleza Nord, afectată de surpări
FOTO: FERI PREDESCU

OPINIA SPECIALIŞTILOR

"Sunt toate şansele să se trezească cu jumătate din oraş în mare"

În situaţia locatarilor de pe strada Mircea cel Bătrân se află alte mii de persoane care locuiesc în apropierea falezelor. Spre exemplu, la Eforie Sud, din vară şi până în prezent, s-au mai surpat aproape 50 de metri din mal. "Gardul l-am mutat până acum de patru ori, văd zi de zi cum faleza se rupe şi alunecă în mare", povesteşte Musin Septar, proprietarul unei case situate pe str. Ion Vodă cel Cumplit.

Însă, în timp ce Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) a angajat o firmă să consolideze faleza în zona dinspre plajă, partea de sus continuă să se surpe. Drept urmare, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii (ITC) Constanţa, Gigi Chiru, a comandat efectuarea unui nou studio geotehnic.

"Din păcate, imobilele din imediata vecinătate sunt în continuare în pericol, de la 60 de metri cât le despărţeau de râpă au mai rămas vreo 10 metri. Iar blocurile de pe faleza Mircea, din Constanţa, pot suporta şi ele a celeaşi riscuri ca şi imobilele din Eforie Sud", avertizează Gigi Chiru. De altfel, specialistul recunoaşte că acesta “e un fenomen prezent pe întreg litoralul a colo unde avem faleze înalte, mai ales la Constanţa".

"Din punct de vedere al falezelor care prezintă un risc major de pră bu şire, zonele periculoase sunt str. Traian, tunelul CFR care leagă portul de gară, zona adiacentă str. Karatzali şi toată faleza între porţile 4 şi 6 ale portului. Dacă municipalitatea nu se implică, sunt toate şansele să se trezească cu jumătate din oraş în mijlocul mării", conchide Chiru.

Potrivit reprezentanţilor ABADL, există o finanţare de 27 milioane de lei puse la dispoziţie de UE pentru consolidarea sectoarelor de faleze.